România, ţara adoptivă pentru muncitorii din Asia

Maribellle a venit din Filipine pentru un post de bonă în Bucureşti. Face acum parte dintr-o comunitate mare de filipinezi care lucrează în același domeniu. Maribellle merge anual la Inspectoratul General pentru Imigrări, ca să-și reînnoiască permisul de muncă în România. Spune că este mulțumită cu traiul de aici.

„Sunt aici de un an.  Am grijă de un copil mic şi îmi place foarte mult să fac asta. Am un angajator bun care mă tratează ca pe un membru al familiei. Îmi place să stau aici. E ceva nou pentru mine, o nouă cultură, oameni noi”, spune bona din Filipine.

Maribelle, bonă din Filipine

De nevoie, a învăţat şi câteva cuvinte în limba română, pe care le rostește cu modestie.

„«Bună dimineața», «Noapte bună», ştiu doar cuvinte simple pe care le vorbesc cu mama şi cu tataia (n.r – bunicii copilului de care are grijă), din când în când”, spune Maribellle.

HO este din China. Şi el a venit la noi în țară în căutarea unui trai mai bun. Şi-a găsit un loc de muncă în comerț, mult mai bine plătit ca la el acasă. Într-o română pocită, HO ne răspunde la câteva întrebări, în timp ce stă la coadă la un ghișeu de la sediul din București al Inspectoratului General pentru Imigrări.

„În ce domeniu lucrezi, ce știi să faci?

HO: Pentru ce servicii, nu? Lustre, lustre (arată cu degentul în tavan)

Reporter: Ce îți place în România?

HO: E frumos, aerul şi e mai bine, aşa „, spune tânărul.

HO, muncitor din China

Nevoia de forță de muncă pe piața din România s-a transformat într-un business profitabil pentru agențiile care importă forță de muncă. Simona Constantin lucrează cu o astfel de firmă. Până acum, aducea în ţară bone din Filipine, dar cererea s-a diversificat.

„Noi am încercat să ne diversificăm şi aducem muncitori şi din Sri Lanka, în diferite domenii, în funcție de cum sunt cererile de la clienți. Am adus în agricultură, în industria de prelucrare a materialelor plastice. În ultimul timp, am avut solicitări din partea societăților mai ales în domeniul construcțiilor şi în agricultură. Este o nevoie acută de șoferi locali şi chiar pentru a putea transporta marfă şi în Uniunea Europeană. Salariul este mult mai mare decât ce ar obține ei acolo în țara. Gândiți-vă că la noi salariul mediu brut pe economie este 4.162 lei, iar ei primesc în mână cam 2.000 şi ceva de lei. Pentru ei, sunt OK”, spune Simona Constantin, în timp ce răsfoiește câteva dosare cu actele viitorilor muncitori în București.

„Am început să devenim o ţară de destinație”

Comisarul şef Iulian Cîrdei, directorul Inspectoratului pentru Imigrări București, spune că a observat o creștere spectaculoasă a nevoii de muncitori calificați.

 ” În fiecare an, Guvernul României, printr-o hotărâre de guvern, stabilește numărul total al lucrătorilor care vor fi acceptați pe piaţa forţei de muncă. Pentru anul 2018, au fost stabilite un număr de 7.000 de persoane care pot fi acceptate pe piața forței de muncă. Spre deosebire de anii anteriori, anul acesta s-a constat o creștere masivă în ceea ce privește lucrătorii detașați. Sunt acei lucrători care au un nivel de calificare, că vorbim de dulgher, că vorbim de maistru, că vorbim de orice altă persoană care are o calificare. Sudori foarte mulți am avut în ultima vreme, dulgheri, zidari-pietrari. Foarte multe persoane cu aceste calificări sunt căutate în momentul de faţă. Anul trecut a fost prima dată din 2008, atunci când a lovit criza, în care s-a epuizat contingentul de noi lucrători şi a fost necesară suplimentarea lui”, spune comisarul şef Iulian Cîrdei.

Comisarul şef Iulian Cîrdei, directorul Inspectoratului pentru Imigrări București

România devenit o țară de interes, pentru că lipsa forței de munca a dus la o creștere a salariilor.

„Ca ţări tradiționale pentru străinii care vin la muncă în România… cred că pe primul loc este China. E cu o tradiție. Acest proces s-a păstrat de mai bine de zece ani. Pe locul doi este Turcia, iar apoi este Republica Moldova. Însă, se pare că vin foarte puternic din urmă țările din sud-estul Asiei. S-a cam observat şi în ţara noastră, dar şi în alte ţări ale Uniunii Europene, că persoanele cu calificare medie, zidari, nu prea mai fac fată cererii. Prin urmare, cam toţi angajatorii s-au mutat spre sud-estul Asiei. Vietnamul este pe primul loc, fără niciun fel de discuție, după care avem Sri Lanka, Nepalul şi Filipine. Statul Filipine furnizează principala sursă de angajați domestici, guvernante, bone, menajere. Vietnamul furnizează, în primul şi în primul rând, lucrători în domeniul construcțiilor. Noi am început să devenim o ţară de destinație”, concluzionează directorul Inspectoratului pentru Imigrări București

Anunţul cu procedurile şi numărul de locuri disponibile

Anul trecut au fost înregistrați în România circa 56.000 de cetățeni non-UE, anul acesta fost depășit deja numărul cu aproape 10.000.

Citește și:

Ce este ”This Is Your Digital Life”, aplicația Facebook prin care Cambridge Analytica a furat datele utilizatorilor

 
 

Urmărește-ne pe Google News