Mina de uraniu din județul Suceava va fi închisă anul acesta pentru că a fost epuizată, iar cei aproximativ 300 de angajați vor rămâne să gestioneze procesul de închidere și punere în siguranță a perimetrului, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, pentru Libertatea.

Operațiunea va fi realizată de o nouă companie de stat, care va fi înființată în perioada următoare, iar Compania Națională a Uraniului (CNU) se va restructura, a mai spus oficialul.

Ministrul energiei, Virgil Popescu | Foto: Hepta

Mina de uraniu din Suceava se închide pentru că nu mai are zăcământ. Oamenii vor rămâne la operațiunile de închidere și punere în siguranță a minei. CNU lucrează acum la un plan de restructurare. Acestea se vor face cu o companie nouă, care nu va avea povara financiară pe care o are acum CNU.

Virgil Popescu:

Exploatările de la Crucea au pornit în anul 1965.

Nuclearelectrica intră în schemă

Oficialul a mai declarat că România va extrage în continuare uraniu, căci o altă exploatare va fi deschisă în perimetrul Tulgheș-Grințieș, din județul Neamț.

Aceasta va fi operată de Nuclearelectrica, societate de stat care va prelua de la CNU licența de exploatare. De asemenea, va prelua și uzina de prelucrare a uraniului de la Feldioara, din județul Brașov.

Compania Națională a Uraniului, în atenția DNA

Compania Națională a Uraniului are de mai mulți ani probleme cu banii.

În 2016 a pierdut contractul cu Nuclearelectrica, singurul său client.

Tot în 2016, Ministerul Energiei, condus atunci de Victor Grigorescu, a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru dispariția a două fabrici de pe amplasamentul de la Feldioara.

Mai exact, acestea apăreau în actele contabile ale companiei, dar nu se regăsesc efectiv pe teren, prejudiciul estimat ridicându-se la 90 de milioane de euro.

În februarie 2020 Comisia Europeană a decis că CNU trebuie să returneze un ajutor de stat ilegal de 13 milioane de euro, plus dobânzi.

Care este planul statului

Acționarii Nuclearelectrica au votat în martie 2020 preluarea uzinei de procesare a uraniului de la Feldioara și a licenței de exploatare a uraniului din perimetrul Tulgheș-Grințieș.

„Ciclul nuclear complet nu se pierde și va fi integrat într-o companie puternică. Sumele se discută între cele două companii și numai ele le pot face publice”, a spus Virgil Popescu.

Un anunț ar urma să fie făcut în luna aprilie, potrivit ministrului.

Nu este însă clar la acest moment când va fi deschisă noua exploatare. Ionuț Purica, fost președinte al al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), spune că, de regulă, durează doi ani deschiderea unei noi mine.

Compania Națională a Uraniului avea un număr de 774 de angajați și afaceri totale de 29,7 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor pentru anul 2018, ultimul disponibil.

Tiberiu Cristian Deleanu, directorul general al companiei, nu a putut fi contactat.

De la uraniu la priză

Centrala nucleară de la Cernavodă | Foto: Hepta

Nuclearelectrica folosește uraniu natural la producerea de electricitate. Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) de la Mioveni, o unitate din cadrul său, transformă uraniul natural în combustibil sinterizat, care este apoi utilizat în centrala de la Cernavodă.

Mai departe, aceasta realizează aproximativ 18% din producția de electricitate a țării.

Până în anul 2016, aceasta cumpăra uraniul rafinat la Feldioara. Din 2016, compania cumpără uraniu de la compania canadiană Cameco.

Anual, consumul de uraniu în cele două reactoare de la Cernavodă se ridică la 200 de tone. România are însă în plan realizarea a încă două unități pe amplasament, astfel că se poate estima o dublare a consumului.

Nuclearelectrica: Închiderea nu ne afectează planurile

Reprezentanții Nuclearelectrica spun că închiderea minei din Suceava nu schimbă cu nimic planurile companiei pentru integrarea verticală a activităților.

„Închiderea exploatării de uraniu de la Crucea-Botușana nu afectează planurile SNN de a prelua o parte din activele de la Feldioara și licența de exploatare a perimetrului Tulgheș-Grințieș, SNN acționând în acest sens în baza Hotărârii AGA nr. 4 din 30.03.2020. Încă suntem în faza de analize, due diligence, preluarea depinzând în egală măsură de ambele companii implicate, SNN și CNU, iar rezultatul, conform statului de companie listată, va fi supus votului acționarilor”, au precizat reprezentanții societății.

Statul este acționarul majoritar al Nuclearelectrica, având 82,49% din titluri. Restul sunt tranzacționate pe Bursa de Valori București (BVB).

Răzvan Nicolescu: Să nu avem cumva probleme cu aprovizionarea

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei | Foto: Hepta

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că România trebuie să păstreze producția internă de uraniu.

„Mă îngrijorează că 80% din producția de uraniu din lume este realizată de companii controlate de state. Apoi, peste 80% din această producție este exportată. Dintre marile țări exportatoare, doar Canada și Australia nu amestecă alte lucruri cu economia liberă. Mai mult, producția de uraniu la nivel mondial este semnificativ sub consum. Deci se consumă din stocuri. În contextul ăsta, mi se pare că România trebuie să își păstreze opțiunea strategică de a avea acces la resurse proprii de uraniu. Nu trebuie să excludem o creștere semnificativă de prețuri la uraniu. Ce mă îngrijorează cel mai mult este să nu avem cumva probleme cu aprovizionarea”, a declarat acesta, pentru Libertatea.

Criza medicală a dovedit că în momentele cu probleme, cine poate, oase roade, ca să folosesc un vechi proverb românesc. Ne trebuie o strategie de expansiune a companiilor energetice românești în regiune.

Răzvan Nicolescu:

Planurile de integrare a producției și prelucrării uraniului datează încă din anul 2014, când Nicolescu a cerut celor două companii de stat să studieze o posibilă fuziune.

Expert: Primele bombe atomice sovietice, realizate cu uraniu românesc

Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare | Sursa foto: iene.eu

Și Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare, e de părere că este vital ca România să păstreze producția internă de uraniu.

„Noi avem, începând cu 1957, un program nuclear care nu s-a oprit niciodată. Primele bombe atomice sovietice au fost realizate cu uraniu românesc, luat de URSS prin SovRom-uri. Toate companiile din domeniu trebuie gândite integrat. Există o tendință globală de revenire la nuclear. Ar trebui să existe undeva mine de uraniu și ar trebui să avem o rezervă de uraniu. Avem două reactoare nucleare, mai facem două. E ca și cum am avea rezerve de gaze în depozite atunci când vine iarna”, a spus Purica.

Acesta a criticat lipsa de viziune a autorităților.

Durează minimum doi ani deschiderea unei noi mine. Uraniul nu e ca și cum ai face pantofi sau haine.

Ionuț Purica:

Integrarea producției de uraniu cu cea de energie crește securitatea energetică a țării, adică reduce riscurile de a depinde de furnizori externi, care pot opri livrările în funcție de moment, a mai precizat Purica.

România este al treilea stat din Uniunea Europeană în privința independenței energetice, după Estonia și Danemarca.

 
 

Urmărește-ne pe Google News