Cuprins:
Un vot ca un „referendum”
Votul de duminică, 8 decembrie, este descris de jurnaliștii din presa străină drept „un referendum privind viitorul european al României”.
Călin Georgescu, „un fost înalt funcționar public, care a șocat națiunea est-europeană”, se va lupta în turul al doilea cu Elena Lasconi, „un primar de centru-dreapta”.
Statele din Europa, dar și NATO, se tem că țara noastră se va „alătura blocului de extremă dreapta al UE și ar submina unitatea europeană în fața Rusiei”, dacă alegerile vor fi câștigate de Călin Georgescu.
„Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale este încadrat ca un referendum privind viitoarea orientare a politicii externe a țării”, a susține Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich, potrivit sursei citate.
Miza: păstrarea democrației
Miza alegerilor este chiar păstrarea democrației.
Elena Lasconi susține că vorbim de o „bătălie existenţială”, „o confruntare istorică” între cei care doresc „să păstreze tânăra democrație a României” și cei care doresc „să se întoarcă în sfera de influență rusă”.
România traversează o perioadă tulbure de două săptămâni, iar noile documente declasificate de CSAT au adus și mai multă neliniște.
Marcel Ciolacu, premierul PSD, a transmis ieri că o va susține pe Elena Lasconi, după ce documentele declasificate de Klaus Iohannis sugerează implicarea Rusiei în campania politică din România.
Totuși, sondajele arată că Elena Lasconi are șanse 42% să devină președintele țării, în timp ce Călin Georgescu ar obține 58% din voturi, arată estimările, care trebuie privite cu precauție.
Călin Georgescu refuză să răspundă la acuzațiile privind implicarea Rusiei, sugerând că dovezile din ședința CSAT sunt „o disperare masivă a sistemului”.
El susține că va „repune România pe harta lumii”, în timp ce critică UE și NATO. Discursurile sale naționaliste au fost vizualizate de milioane de oameni pe TikTok, rețeaua care l-a ajutat să câștige alegerile.
Dacă România este astăzi „o țară de încredere, previzibilă aliniată cu Occidentul liberal”, o victorie a lui Georgescu ar „alinia tot mai mult țara cu Ungaria și Slovacia… care urmăresc să limiteze influența supranațională a Uniunii Europene”, potrivit lui Ghincea.
Nu doar Bruxelles-ul e cu ochii pe alegerile din România, ci și Republica Moldova, Ucraina sau Georgia.
„De la căderea comunismului în 1989, România nu a mai văzut o astfel de descoperire a extremei drepte, alimentată de mânia din ce în ce mai mare față de inflația în creștere și de temerile legate de războiul Rusiei din vecina Ucraina.”, scrie AFP.