ComenteazăPopulația conectată la sistemele de canalizare era la finele anului 2017 de 50,8% din totalul populației rezidente, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Doar, 9,97 milioane de români aveau locuințe conectate la sistemele de canalizare, și doar 9,71 milioane sunt conectate la sisteme de epurare a apelor uzate.
O treime din popor nu are apă curentă
Concomitent, aproape 35% dintre români nu sunt conectați la sisteme publice de alimentare cu apă, conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, aprobată recent de către Guvern.
România este țara cea mai slabă din Uniunea Europeană (UE) la acest capitol.
30% dintre români nu au baie, duș și toaletă
România este „campioana” Europei în privința populației care nu are acces la o baie, un duș sau o toaletă în incinta casei.
În total, 30,5% din populație se află în această situație, de 15 ori mai mult decât media de 2% a Uniunii Europene.
7,6 milioane de români trăiesc în sărăcie
Mai mult, 38,8% din populația României era predispusă la excluziune socială, potrivit datelor Eurostat, ceea ce înseamnă 7,6 milioane de suflete.
Există însă un progres: în termeni absoluți, în intervalul 2008 – 2016 un număr de 1,42 milioane de persoane au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie.
Doar Bulgaria e mai slabă
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor era în 2017 de 10.8813 dolari în România, mai mult decât în Bulgaria (8.031 dolari), dar mai puțin decât în Ungaria (14.224 dolari), Grecia (18.613 dolari) sau Croația (13.294 dolari).
România este a doua cea mai săracă țară din UE, după Bulgaria.
Raportat la paritatea puterii de cumpărare, adică la nivelul prețurilor, România ar avea echivalentul a 26.500 de dolari pe cap de locuitor, potrivit Băncii Mondiale. Spre comparație, în Epoca de Aur din perioada comunistă acest indicator era de doar 4.770 dolari, atingând în 1989 un nivel de 7.490 de dolari.
Cele mai bogate state din Europa sunt: Luxemburg – cu 110.870 de dolari pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari).
Stăm în frig
Concomitent, la 29 de ani de la Revoluția din 89, România încă degeră în frig.
Consumul de energie primară pe cap de locuitor era în anul 2016 cel mai mic din cele 28 de țări membre UE, cu 1,582 tone echivalent petrol (tep) pe locuitor.
Acest indicator este de aproape două ori mai mic decât cel european, de 2,997 tone pe locuitor.
Acest lucru se traduce în mai puțină energie electrică utilizată și o căldură mai puțină în case iarna.
În mediul rural foarte multe locuințe sunt fără frigider, televizor sau mașină de spălat. Un indicator european în acest sens arată că 19,4% din populația României suferă de deprivare severă, țara noastră fiind pe locul al treilea din UE, după Bulgaria (30%) și Grecia (21,1%).
De asemenea, aproape jumătate dintre copiii din România (49,2%), cu vârste până în 17 ani, prezentau risc de excludere socială, potrivit Eurostat. În UE, media e de 24,6%.
Speranța de viață, mai mică decât în UE
Speranța de viață era de 75,3 ani în România la finele lui 2016, una dintre cele mai scăzute din UE, unde media este de 81 de ani.
Concomitent, mortalitatea infantilă se situează la 7,2 decese la o mie de născuți vii în România, față de media UE de 3,6.
Boli de inimă, TBC și depresie
Bolile de inimă fac în România de trei ori mai multe victime decât în Uniunea Europeană: 954,8 persoane decedate din cauza bolilor sistemului circulator la o sută de mii de locuitori în anul 2015, față de o medie europeană de 381,4.
De asemenea, România are cele mai multe cazuri de tuberculoză din UE: 1.100 de persoane mor anual de tuberculoză și 16.000 sunt diagnosticate.
Finalmente, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătăți, în România au existat 931.842 de cazuri de depresie în anul 2015, reprezentând 5% din populația țării.