ComenteazăÎn toți acești ani, România a avut parte de un nou președinte și 13 guverne de diverse culori politice, dar un lucru a rămas neschimbat: numărul oamenilor aflați în pragul sărăciei.
Aproape un sfert din români trăiesc cu mai puțin de 618 lei pe lună
În 2018, 23,5% dintre români erau nevoiți să se descurce cu mai puțin de 618 lei pe lună, conform statisticilor Institutului Național de Statistică (INS).
Potrivit Eurostat, în 2018, venitul mediu disponibil al unui român era de 12.373 lei pe an, adică 1.031 lei pe lună. Venitul mediu disponibil al unui român este de aproape 4 ori mai mic decât media Uniunii Europene (UE), care e echivalentul în euro a 53.409 lei pe an.
Conceptul de rată a sărăciei relative împarte oamenii în săraci și non-săraci. Conform Institutului Național de Statistică (INS), sunt considerate sărace persoanele care „au un venit median disponibil pe adult-echivalent mai mic decât 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent”.
Venitul median disponibil reprezintă banii
pe care îi are la dispoziție o persoană după ce a primit salariul (sau pensia și
alocația dacă e cazul). Din acești bani, individul trebuie să plătească facturi
și să trăiască timp de o lună.
Numărul săracilor din România a scăzut cu doar 1,1 procente
România a intrat în Uniunea Europeană cu o rată a sărăciei relative, (sau rata riscului de sărăcie), de 24,6% din totalul populației. 12 ani mai târziu, diversele reforme politice, creșteri de salarii și de pensii, și proiectele pe fonduri europene destinate reducerii riscului de sărăcie și excluziune socială au reușit să reducă numărul săracilor cu doar 1,1 procente.
Grupa de vârstă cea mai vulnerabilă în fața sărăciei o reprezintă copiii de până în 18 ani. 32% dintre aceștia trăiesc la limită.
În schimb, cea mai mare îmbunătățire se vede în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Numărul pensionarilor aflați în risc de a deveni săraci a scăzut cu peste 6 procente.
Fără
ajutoarele de la stat, aproape jumătate dintre români ar trăi în sărăcie
Dacă nu ar exista transferurile
sociale de la stat numărul românilor săraci
s-ar ridica la 46% din populație.
Transferurile sociale reprezintă bani primiți de cetățeni din partea statului sub formă de protecţie socială şi cuprind pensii, indemnizaţii de şomaj, alocații pentru copii și așa mai departe.
Banii
de la stat îi ajută mai mult pe adulți decât pe copii
Fără niciun ajutor de la stat, 44% dintre tinerii cu vârste de până la 17 ani, inclusiv, ar fi trăit în 2018 în sărăcie. Cu transferurile sociale, numărul copiilor săraci a scăzut la 40%, o diferență de doar 3 procente comparativ cu anul 2007.
Banii de la stat au coborât rata sărăciei cu 10% procente pentru grupa de vârstă 18-64 de ani, de la 35,8% la 25,4%. O diferență de nici 2 procente față de anul în care România a intrat în Uniunea Europeană.
România se află pe locul doi, imediat după Bulgaria, la procentul populației sărace
România, cu un procent al populației
sărace de 23,5% e cu mult în urma mediei europene care are o rată a sărăciei
relative de 17,1%.
Un
raport al Uniunii Europene, o plasa în anul 2017 pe locul doi, după
Bulgaria, ca țara cu cea mai mare pondere a persoanelor aflate în risc de a
deveni sărace.
Media copiilor și bătrânilor săraci din România e cu aproape 50% mai mult decât media UE
În 2018,
o cincime (20,3%) din copii Uniunii Europene trăiau în sărăcie. În România
procentul era de 32%.
Același lucru și pentru bătrânii UE. Anul
trecut 15,9% dintre persoanele de peste 65 de ani, inclusiv, trăiau în sărăcie.
22,8% din pensionarii români se aflau în 2018 în risc de sărăcie.