Comentează17 decembrie 1989 a fost una dintre cele mai sângeroase zile
ale Revoluției și momentul în care armata a primit indicativul „Radu cel
Frumos”, care însemna trecerea de la pace la război, pentru a doua oară după
cel de-al Doilea Război Mondial. Militarii au primit ordin să plece cu tancuri
şi cu muniţie de război la Bucureşti, să tragă în demonstranţii de la Timişoara
și să bombardeze Capitala, despre care li se spusese că este atacată de
terorişti.
Pentru Timișoara, 17 decembrie a fost cea mai sângeroasă zi. 62 dintre sutele de oameni adunați pentru a împiedica evacuarea pastorului reformat Lazlo Tokes au fost uciși în acea zi de duminică și peste 180 au fost răniți.
La 31 de ani de la Revoluția în care au fost împușcați
oameni, România trece prin cea mai gravă criză sanitară, o pandemie în care au
murit aproape 14.000 de persoane, iar oamenii din politică încă nu se înțeleg
cum să își împartă funcțiile.
„România arată spectaculos de bine, dacă comparăm cu punctul de pornire al tranziției. Spre deosebire de Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, unde regimurile comuniste au fost ceva mai puțin represive, iar nivelul de trai al populației a fost sensibil mai ridicat decât în România, drumul parcurs de România, faptul că România este și ea, astăzi, parte a lumii occidentale instituționale, mă refer la alianța NATO și la Uniunea Europeană, face din România o poveste de succes din punct de vedere administrativ.
Dacă punem lupa pe diverse elemente ale societății românești, o să vedem că lucrurile nu stau foarte bine, o să vedem că ne-am bătut joc, elita politică și-a bătut joc de această fereastră de oportunitate și că reziliența României nu este foarte mare în acest moment, deși a beneficiat de fonduri importante din Occident, deși fereastra de timp a fost generoasă”, a declarat Armand Goșu.
Politologul a precizat că „România stă rău la bilanț. Dacă ea a bifat anumite capitole, se află unde se află, la masă cu partenerii ocidentali, totuși, din punctul de vedere al reușitelor propriu-zise pe sănătate, pe educație, pe infrastructură, România stă foarte rău. Din punct de vedere demografic, România stă foarte rău. Dacă ne uităm pe structura de vârstă a populației, România stă foarte rău”.
Toate acestea ne fac să tragem concluzia că viitorul României, dacă nu se schimbă ceva substanțial, va fi foarte sumbru. Peste 30 de ani, România poate ajunge, într-un scenariu negativ, la 15-16 milioane de locuitori. Din punct de vedere demografic, național, ar fi un dezastru.
Armand Goșu, politolog:
„România nu doar că va conta tot mai puțin, dar ea, treptat, va fi împinsă și marginalizată și va deveni total neinteresantă. Nici măcar interesantă ca piață de desfacere nu va mai fi. Aici este vorba de limita elitei politice”, a mai spus acesta.
„Faptul că a rămas nomenclatura 2, 3, 4, faptul că din zona Securității, oameni care erau de proastă calitate intelectuală, oameni mărginiți din punct de vedere cultural, care s-au conectat foarte greu la Occident, a făcut ca România să miște greu, să rateze această fereastră de oportunitate. E clar că, dacă nu se schimbă ceva calitativ, în foarte scurt timp România va rămâne undeva la periferia acestui club al lumii dezvoltate”, a declarat Armand Goșu.