România la secret! Știm că avem alimente cu dublu standard, dar nu și cine le vinde. Știm și că ANAF amendează, dar nu aflăm pe cine!

De la regulamentul european privind datele personale și dreptul de a fi uitat până la legea securității naționale, autoritățile invocă tot felul de motive pentru a nu oferi date.

Cine vinde alimente cu standard dublu?

Petre Daea, ministrul agriculturii, anunța cu fast, în 2017, că mai multe alimente au fost descoperite având dublu standard. Mai exact, într-un fel era rețeta în Occident, și în alta era în România, deși era vorba de același produs, cu același ambalaj. Din 29 de produse testate, 9 erau diferite.

Dar Daea nu a anunțat la acel moment nici care sunt producătorii, nici care sunt retailerii care le vând în România.

Culmea este că, între timp, Comisia Europeană a recunoscut că această problemă există, iar un proiect de directivă a apărut în luna aprilie 2019. Comercianții care vor fi prinși cu “ocaua mică” vor putea fi amendați cu până la 4% din cifra de afaceri de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Însă, deși problema este recunoscută oficial, care sunt alimentele în cauză nu se știe.

ANPC nu spune pe cine amendează

 Dacă tot am ajuns la ANPC, instituția nu anunță nici ea companiile amendate. În urmă cu câteva săptămâni, instituția a anunțat că a amendat un “operator de telefonie mobilă” cu 70.000 pentru că a început să majoreze abonamentele clienților. ANPC a mai dispus atunci și încetarea acestei practici incorecte.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Dar nu a spus cine este operatorul în cauză. Acesta este Vodafone.

Un alt comunicat, din data de 17 mai, anunța, la rândul său, că în ultimele două săptămâni au fost verificați 656 de operatori economici, dintre care la 341 au fost constatate abateri. Din cele 376,7 tone de fructe și legume nu se încadra în normele legale o cantitate de 57,7 tone.

În total au fost acordate 427 de sancțiuni, dintre care 217 avertismente și 210 amenzi. Cui? Nu știm.

Dar având în vedere că 21 de tone de fructe și legume erau “improprii consumului uman” poate că ar fi trebuit ca populația să știe unde era problema.

Nu peste tot se aplică aceeași regulă. Consiliul Concurenței anunță exact, cu nume și prenume, ce companii amendează și cu cât.

La fel face și Comisia Europeană, fie că este vorba de Google, Amazon, Apple sau alte multinaționale.

GDPR, ordinele interne și legea securității naționale

 Din mai anul trecut a intrat în vigoare regulamentul european privind protecția datelor personale, iar acesta a devenit rapid unul dintre motivele preferate ale instituțiilor pentru a prezenta informații publice.

Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) este una dintre acestea. Instituția a argumentat că regulamentul GDPR îi interzice să spună cât câștigă lunar Georgică Severin, șeful acesteia.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Ovidiu Miculescu / Foto: Agerpres

Un fost șef al radioului public, Ovidiu Miculescu, își secretizase prin ordin intern deplasările: 32 de călătorii în afara țării, pe care SRR a dat 110.000 de euro. Fostul redactor-șef al redacției muzicale de la Radio România Gabriela Scraba a câștigat chiar un proces în acest sens.

Mai mult, există și cazul total opus, când statul cere informații pe baza GDPR: Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) a cerut, într-o adresă către publicația de investigații Rise Project, să divulge sursele unei anchete.

Aceasta viza Teleorman Leaks, un set de documente și informații despre legătura dintre Liviu Dragnea și TelDrum.

La acestea se adaugă legea securității naționale. Serviciul Român de Informații (SRI) nu vrea să spună care este cea mai mare și cea mai mică pensie plătită (nu persoanele care le încasează), argumentând că acestea “excedează sfera informaţiilor de interes public”, respectiv fac parte din categoria informaţiilor clasificate ori nepublice.

Fiscul nu mai arată datornicii

De asemenea, legislația a fost modificată astfel încât Fiscul să nu mai publice pe pagina sa de internet lista datornicilor persoane fizice. Doar firmele vor mai fi prezentate.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Anterior, publicarea acestora a declanșat mai multe scandaluri, în contextul în care pe liste au apărut persoane publice, precum fostul rege Mihai al României, oamenii de afaceri Gigi Becali, Silviu Prigoană sau Victor Ciorbea – care este Avocat al Poporului.

De-a lungul timpului, pe această listă au mai apărut politicieni ca Eugen Teodorovici – ministrul al finanțelor, Daciana Sârbu – soția lui Victor Ponta, președintele Pro România, dar și Elena Udrea (fost ministru al dezvoltării) și Elena Băsescu (fost europarlamentar), Cătălin Predoiu (fost ministru al justiției) ori Robert Negoiță (primarul sectorului 3) și Marian Vanghelie (fost primar al sectorului 5).

Pro și contra

Experții sunt împărțiți în privința acestei practici. Consultantul fiscal Adrian Bența susține că secretizarea numelor de firme sau de persoane este de bun augur în anumite cazuri.

“Vă aduceți aminte ce s-a întâmplat în cazul cu cașcavalul din 2016 (Lactate Brădet – n.r.)? Publicul din România nu este destul de matur, ar putea exista falimente”, a declarat el, pentru Libertatea.

În ceea ce privește datele personale, acesta spune că “totul depinde de la caz la caz. La modul general, ar fi bine să fie secret, dar cazurile de notorietate pot fi făcute publice”, a afirmat el.

Iar despre dublul standard, consultantul susține că acesta are mai mult legătură cu profitul și cu costurile multinaționalelor.

Sorin Ioniță, analist în politici publice la organizația non-guvernamentală Expert Forum, susține că instituțiile încearcă acum “să secretizeze totul” și că această mentalitate pornește de la șefi.

“Este o prostie, din păcate vine la nivel european. Doar că acolo e involuntar. Aceștia au făcut un regulament care în Vest merge bine. Dar GDPR-ul este inaplicabil în țări ca a noastră. Totul se oprește în loc.

Ai dat în mâna unui stat răuvoitor sau prost un instrument foarte puternic. Vestul și-a gândit ceva pentru el, dar nu știe cum este aplicat aici.

În al doilea rând, instituțiile au găsit un pretext în plus să te amâne când e vorba să informeze ceva. Abia se obișnuiseră să furnizeze informații în baza legii 544/2001. Sunt interpretări tâmpite. Acum se secretizează totul. Și începe de la șefi”, a spus Sorin Ioniță, pentru Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro