Comentează„Eu stau la țară. Am de 22 de ani centrală pe lemn”, a spus ministrul mediului, Tanczos Barna, pe 25 ianuarie 2022, la Digi TV, unde a recomandat această soluție pentru încălzirea locuințelor.
„E soluția ideală pentru mediul rural. Nu e nicio rușine. În Austria, ei se bazează în continuare pe lemn, dar pe alte tehnologii, pe tocătură, pe peletizare, automatizare, reduc foarte mult emisiile”, a argumentat ministrul.
Austriecii au peste 560.000 de centrale pe lemn
Exemplul dat de ministrul UDMR, și anume că în Austria soluțiile de încălzire se bazează pe lemn, nu este susținut de cifrele oficiale.
Potrivit datelor furnizate de Statistik Austria, oficiul național de statistică, gazul este principalul combustibil folosit la centralele pentru încălzirea locuințelor în republica federală.
Astfel, conform informațiilor prelucrate în perioada 2019-2020, din totalul celor 3,9 milioane de locuințe existente în Austria, peste un milion erau conectate la sistemele de încălzire locale. Cum este legat Bucureștiul de Termoenergetica, de exemplu.
Dintre locuințele care beneficiau de centrale proprii, cele mai multe folosesc gazul – 841.419 unități. Centralele pe lemn, brut sau procesat, sunt pe locul doi, cu 568.353 de unități.
Alte peste 500.000 de centrale funcționează pe bază de păcură sau gaz lichefiat.
Energia solară sau cea furnizată prin pompe de căldură asigură încălzirea pentru 421.385 de locuințe.
Încălzirea pe bază de lemne puse direct în sobe mai putea fi întâlnită, în 2020, doar în 99.001 locuințe din Austria.
România, peste 3 milioane de gospodării pe lemne
„Noi pornim cu peste 3 milioane de gospodării care încă se încălzesc cu combustibil fosil”, declara Tancsoz Barna în septembrie anul trecut, citat de Agerpres.
Dintre acestea, peste 2,7 milioane de gospodării din mediul rural se încălzeau prin arderea directă a lemnelor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de europarlamentarul PSD Victor Negrescu.
- Europarlamentarul PSD acuzase Comisia Europeană că vrea să interzică încălzirea pe lemne prin PNRR, ceea ce s-a dovedit un fake news.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației din 2018, în mediul rural, „aproape 80% din locuitori se încălzesc cu masă lemnoasă, în sobe învechite și neperformante, cu grad scăzut de ardere și performanță energetică scăzută și generând emisii poluante în atmosferă cu efecte nocive asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător”.
Locuitorii din mediul rural reprezintă 45,8% din populația totală a României, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială.
Pentru Austria, procentul populației rurale atinge 41,2%.
Diferența dintre cele două țări este mai mare atunci când vorbim despre suprafața împădurită:
- Austria – aproximativ 48%
- România – aproximativ 29%
Iar pădurile României s-au redus sistematic în ultimii ani. Suprafaţa împădurită din țară a scăzut de la 7,048 de milioane de hectare în 2016 la 6,929 de milioane de hectare în 2020, potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres.
WWF România: „Este lemnul de foc o resursă utilizată sustenabil?”
În plus, utilizarea pe scară largă a lemnului pentru încălzire ridică o problemă de sustenabilitate, ba chiar ar putea pune în pericol țintele ecologice ale UE, atrage atenția organizația pentru protecția mediului WWF România, într-un raport publicat miercuri, 26 ianuarie.
Raportul se intitulează „Este lemnul de foc o resursă utilizată sustenabil?”.
În România, 3,5 milioane de gospodării folosesc încălzirea cu biomasă, în principal lemn de foc, la care se adaugă și instituțiile publice (primării, școli, spitale etc.), pentru care nu există o statistică.
Raport WWF România:
Dintre acestea, doar 30.000 de gospodării au încălzire din sisteme centralizate care folosesc biomasa, potrivit sursei citate.
Ținta climatică a UE, în pericol
WWF acuză autoritățile că „niciunul dintre documentele strategice ale României nu prezintă o direcţie clară cu privire la creşterea sau scăderea consumului de biomasă”. Acest lucru ar putea afecta obiectivul UE privind atingerea neutralității climatice în 2050, obiectiv care astăzi pare realizabil, notează specialiștii organizației.
„Suprafața totală împădurită din România este de aproximativ 7 milioane de hectare, iar majoritatea pădurilor au vârsta cuprinsă între 40 și 80 de ani, fiind la nivelul maxim de retenție a carbonului. În plus, și capacitatea de stocare a biomasei vii este în creștere. Astfel, neutralitatea climatică în UE până în 2050 și inclusiv obiectivul intermediar de reducere netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 nu mai par așa greu de atins”, subliniază organizația de mediu.
Eficientizarea energetică a locuințelor
Guvernul este criticat de ONG și pentru faptul că nu are o politică pe scară largă pentru eficientizarea energetică a locuințelor.
„Consumul gospodăriilor, care constituie de departe cea mai semnificativă pondere, nu este vizat de vreo politică pe scară largă de îmbunătățire semnificativă a eficienței energetice a fondului de clădiri gospodărești din România, ci se aplică, în schimb, subvenția generală a combustibilului social pentru toate tipurile de încălzire”, se arată în raportul WWF.
Organizația de mediu deplânge totodată faptul că Executivul „nu are un program amplu şi eficient care să stimuleze oamenii să-şi schimbe modul în care îşi încălzesc casele sau să treacă de la un combustibil la altul”.