ComenteazăRomânia are peste 34.000 de firme în acest domeniu, iar acestea au 156.000 de angajaţi, care asigură în prezent transportul de marfă în ţară şi în străinătate, potrivit unui studiu KeysFin.
Numărul companiilor de transport de marfă a crescut în ultimii șase ani cu peste 5.000, de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.
Dezvoltarea economică, bună pentru afaceri
Datorită creșterii economice și, implicit, a consumului și exporturilor, afacerile firmelor din acest sector au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012.
Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 miliarde de lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce afaerile din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 miliarde lei).
Profitul net al sectorului a fost de 2,55 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de cea înregistrată acum şase ani.
„Într-o ţară în care infrastructura de transport este deficitară, rezultatele înregistrate de aceste firme vin să confirme potenţialul foarte bun de business din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.
Plățile nu se fac la timp
Pe de altă parte, dincolo de evoluția pozitivă a economiei și avantajul poziției strategice a României, sectorul transporturilor are probleme din cauza blocajului financiar şi de indisciplina de plată care afectează multe dintre ramurile economiei.
Datele financiare analizate de KeysFin arată că datoriile transportatorilor au crescut, pe ansamblu, de la 18,5 miliarde lei în 2012 la 24,7 miliarde de lei în 2016 în timp ce totalul creanţelor a atins anul trecut valoarea de 11,9 miliarde de lei.
Acciza de 7 eurocenți, problemă nouă
Aceasta nu este singura problemă a transportatorilor. Guvernul a reintrodus recent supraacciza de 7 eurocenți pe litrul de carburanți, iar carburanții s-au scumpit deja, în ciuda promisiunilor oficiale că acest lucru nu se va întâmpla.
Transportatorii au solicitat Executivului reluarea rambursării unei părți din acciza suplimentară.
Autoritățile, însă, nu dau semne că ar dori acest lucru, deoarece au nevoie de bani pentru a compensa deficitul bugetar, care riscă să treacă de nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), prevăzut în tratatele europene.