„Noi suntem pregătiţi! Trei nave ale AFDJ Galaţi – dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, a notat ministrul transporturilor.
Ieri, Iuri Vaskov, ministrul adjunct al infrastructurii de la Kiev, a declarat că Ucraina că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe. Oficialul a explicat că aglomerația din porturile dunărene și cozile lungi la canalul Sulina au fost principalele motive pentru decizia de adâncire a canalului, despre care autoritățile de la București „ar fi fost notificate” vara trecută.
El a adăugat, însă, că Ucraina are pregătit un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi pus în aplicare în viitor.
Anterior, Ucraina anunțat că adâncimea canalului care leagă Dunărea de Marea Neagră, traversând teritoriul Ucrainei, a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.
Săptămâna trecută, Sorin Grindeanu anunţase că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării. Vicepremierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, declara că lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze acum, iar Tanczos Barna, ministrul mediului, afirma că „Ucraina încalcă legea”.
Ulterior, premierul Nicolae Ciucă a declarat că „orice excedere” de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană.
Într-o primă reacție pe tema lucrărilor de la canalul Bâstroe, președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, 22 februarie, că „unii politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă” și a subliniat că este nevoie de discuții cu autoritățile de la Kiev pe acest subiect și situația ar trebui analizată de experți.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro