4 comentariiDupă ce în septembrie a anunțat identificarea a 54 de posturi de poliție controlate de Beijing în afara țării, ONG-ul a găsit noi dovezi și a completat lista cu alte 48 astfel de unități presupus ilegale, conform noului raport.
România este nominalizată, alături de Italia, Croația și Serbia, în rândul statelor europene ale căror inițiative comune cu poliția din China au dus la extinderea rețelei chineze.
Beijingul folosește secțiile internaționale de poliție pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosind aranjamentele bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa, scrie CNN.
Pe baza noilor informații obținute, organizația prezintă cazul unei structuri înființate la Paris, unde agenți sub acoperire au constrâns un rezident chinez să se întoarcă în țara de origine.
În raportul din septembrie au fost prezentate cazurile a doi chinezi, din Serbia și Spania, forțați să se întoarcă acasă.
Safeguard Defenders, care analizează documente publice oficiale chineze pentru a dovedi încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții de poliție diferite ale Ministerului Securității Publice din China care sunt active în cel puțin 53 de țări, aparent pentru a ajuta expatriații.
Beijingul neagă
Într-un răspuns pentru CNN, Beijingul a negat că deține forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său, spunând că este vorba despre centre administrative menite să-i ajute pe cetățenii expatriați în probleme de genul înlocuirii permiselor de conducere expirate.
China a mai precizat că înființarea birourilor a fost un răspuns la pandemia de Covid-19, care a lăsat mulți cetățeni blocați în alte țări, fără posibilitatea de a-și reînnoi actele.
Activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit, arată CNN.
Raportul Safeguard Defenders susține însă că birourile internaționale ale poliției din China au fost înființate cu câțiva ani înainte de pandemie.
În plus, activiștii spanioli contrazic și afirmațiile oficialilor chinezi, care susțin că posturile din afara țării sunt ocupate de voluntari. 135 de persoane ar fi fost angajate de structurile de poliție din China pentru primele 21 de birouri din afara țării, conform raportului.
Ambasadorul Chinei la București s-a întâlnit cu inspectorul general al Poliției Române
Site-ul reprezentanței diplomatice a Chinei la București consemnează o întâlnire pe care fosta ambasadoare, Jiang Yu, a avut-o, în vara anului trecut, cu inspectorul general al Poliției Române, Benone-Marian Matei.
Pe data de 30 iulie 2021, ambasadorul Chinei în România (înlocuit între timp – n.r.), doamna Jiang Yu, s-a întâlnit cu inspectorul general al Poliției Române, domnul Benone-Marian Matei, pentru a face schimb de opinii aprofundate cu privire la aspecte precum cooperarea poliției dintre cele două țări și securitatea instituțiilor chineze în România.
Comunicat al Ambasadei Chinei la București:
„Ambasadorul Jiang a comentat în mod activ schimburile polițienești și cooperarea dintre cele două țări și a apreciat rolul important de sprijin jucat de poliția celor două țări în promovarea dezvoltării relațiilor bilaterale și promovarea cooperării practice”, se mai arată în comunicat.