România nu recuperează banii produși de traficanții de droguri. Războiul ineficient și contraproductiv dus împotriva simplilor consumatori | Context.ro

România spunea, într-un raport Moneyval din 2023, că traficul de droguri prezintă un risc „mediu”, în timp ce experții atrăgeau atenția că autoritățile române minimizează acest risc și nu îl evaluează corect, iar Justiția are nevoie de mai multe resurse pentru a lupta împotriva fenomenului.

După tragedia de la 2 Mai din august 2023, când Vlad Pascu a condus drogat și a ucis doi studenți, traficul și consumul de droguri deveneau brusc o problemă de „securitate națională” care intra pe 12 octombrie 2023 pe agenda CSAT.

Instituțiile care au făcut parte din grupul de lucru al CSAT nu au răspuns, la solicitarea Context, ce măsuri concrete au luat după ședința respectivă pentru combaterea consumului și traficului.

Potrivit Context.ro, principalele instituții din domeniul Justiției nu au nici acum statistici cu informații care să arate amploarea fenomenului banilor spălați de traficanții de droguri, cu ajutorul cărora reușesc să refacă și să continue rețelele criminale.

În septembrie 2023, o analiză realizată de fundația germană Friedrich-Ebert-Stiftung arăta că România încă se situează în rândul statelor care duc un așa-zis război împotriva drogurilor, în fapt un război ineficient și contraproductiv împotriva simplilor consumatori, în timp ce marele trafic de droguri rămâne în cea mai mare parte neabordat.

Recomandări

EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh

„Ia-le banii și o să vezi că nu mai poate să existe trafic de droguri. Traficul de droguri nu poate exista dacă nu e finanțat și nu poate exista dacă cineva nu spală banii”, spunea în noiembrie 2023 Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European într-un interviu acordat Context.ro.

Nicio condamnare pentru spălare de bani într-un dosar care viza și traficul de droguri, în ultimii cinci ani

Context.ro a întrebat Consiliului Superior al Magistraturii câte hotărâri definitive privind dosarele care vizează simultan infracțiunile de trafic de droguri, constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani au fost pronunțate de instanțele din România în ultimii cinci ani și câte dintre acestea s-au terminat cu condamnări sau achitări.

CSM a răspuns că nu știe, „întrucât datele generate de aplicația de statistică reliefează cauzele în funcție de obiectul principal al dosarului, și a îndemnat consultarea portalului rejust.ro, acolo unde se găsesc hotărârile din instanțe anonimizate.

Context.ro spune că nici pe portalul rejust.ro, nici pe celelalte site-uri specializate pe zona justiției nu a găsit vreo hotărâre în care o persoană a fost condamnată în ultimii cinci ani pentru spălare de bani într-un dosar care viza și traficul de droguri.  

Recomandări

Medicii ies în stradă. „Baronizarea clinicilor și a secțiilor din spitalele importante s-a accentuat prin implicarea politicului”, spune liderul APMA, dr. Cosmin Alexandrescu

Nici DIICOT nu a putut să răspundă jurnaliștilor câte dosare a instrumentat și câte a trimis în judecată pentru infracțiunile de trafic de droguri și spălare de bani realizate concomitent, motivând că „la nivelul DIICOT nu sunt colectate date potrivit elementelor de specificitate indicate de dvs”.

Citește integral pe Context.ro

Foto: Ovidiu Micsik / Inquam Photos

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro