România, o țară cu instabilitate ministerială cronică. Durata mandatului unui ministru trece cu puțin de un an

Un studiu realizat de către Centre for Civic Participation and Democracy (CPD) din cadrul SNSPA, imediat după demiterea guvernului Grindeanu din vara anului 2017, realiza o comparație a stabilității guvernamentale din România cu cele din alte nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria. Țările au fost selectate astfel încât să cuprindă atât țări cu democrație consolidată – primele cinci – cât și democrații tinere din estul Europei. Comparația s-a făcut pentru șase ministere: Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi. Perioada de referință era 1990-2017

”România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia. În toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent circa 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania”, era principala concluzie a studiului CPD.

Mai multe, era remarcată o creștere a volatilității funcțiilor de ministru în ultima decadă, prin comparație cu anii 90 și 2000, una dintre cele mai accentuate fiind în domeniul Educației.

”Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniștrii. Dar chiar și la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceștia au avut un mandat întreg din totalul de 14”, se arăta în studiu. Acum sunt 15, dacă o punem la socoteală și pe Viorica Dăncilă, dar fără Ludovic Orban întrucât acesta nu a primit încă votul de învestire din partea Parlamentului.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

La nivel european, guvernele din Germania, Spania și Marea Britanie au cea mai mare stabilitate, cancelarii de la Berlin având o durată medie a mandatului de nouă ani, față de aproape doi, cât era ”speranța de viață” a unui premier român. Între timp, durata supraviețuirii în funcție a unui premier a scăzut și mai mult, deoarece Mihai Tudose a trecut cu puțin de jumătate de an, iar Viorica Dăncilă a rezistat un an și nouă luni.

Autorii studiului citat menționează cazul Franței, în care un guvern rezistă în funcție cu puțin mai mult decât cele din România, dar în cadrul cărora stabilitatea funcției de ministru este mai mare – 1,9 ani față de 1,2 cât este în România.

”Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte țări analizate. Spre comparație, în Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate”, se arăta în concluziile studiului.

Peste 400 de miniștri în 30 de ani

Numărul total al persoanelor care au avut rangul de ministru de la Revoluție încoace este de 414, potrivit unei numărători realizate de Libertatea, cu precizarea că unii dintre ei au avut mai multe mandate, iar în unele cazuri, la ministere diferite.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Numărul mare de miniștri a fost posibil nu numai din cauza instabilității funcției, ci și datorită numărului mare de ministere pe care unele guverne le-au avut. Cel mai amplu guvern a fost al primul cabinet condus de Petre Roman, cu 33 de membri, urmat de guvernul lui Adrian Năstase- 31 de membri. Pe poziția a treia se află, ex aequo, guvernele Ponta 2, Tudose și Dăncilă – 28 de membri, cu precizarea că este inclus și premierul.

Urmărește-ne pe Google News