Nu sunt însă scutiți de impozitul pe venit cei aproximativ 1,7 milioane de angajați plătiți cu salariul minim pe economie, din totalul celor 4,9 milioane de angajați din România.
Salariul minim brut este, din ianuarie 2019, de 2.080 de lei pentru cei cu studii medii și 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare și cu cel puțin un an vechime.
Un angajat plătește, din salariul brut: contribuții sociale – 25%; contribuții de sănătate – 10%; impozit pe venit – 10%.
Adică cei care sunt plătiți cu cel mai mic salariu din România ajung să încaseze 1.265 de lei, pentru că 815 lei dau la stat.
Intenția liberalului Ludovic Orban de a elimina facilitățile pentru IT-iști, una dintre cele mai bine plătite categorii profesionale din România, a generat ample dezbateri în societatea românească.
Oamenii s-au întrebat, pe forumuri și pe rețele sociale, de ce un programator cu salariul de 8.000 de lei trebuie să fie scutit de impozitul pe venit, în timp ce un angajat care ia cel mai mic salariu din România dă bani la stat.
Libertatea a analizat cine mai primește facilități fiscale în România și de când.
Constructorii sunt scutiți de impozit
Angajații din construcții beneficiază de facilități, obținute prin decizia Guvernului Dăncilă. Din ianuarie 2019, angajații din construcții au un salariu minim brut de 3.000 de lei, dar acesta a rezultat din eliminarea sau scăderea de taxe pentru această profesie.
Din acest an, constructorii sunt scutiți, timp de 10 ani, de la plata impozitului pe venit de 10%. De asemeneanu plătesc plata contribuțiile de sănătate de 10%, iar contribuțiile sociale pentru aceștia au scăzut de la 25% la 21,25%.
ONG-ul constructorilor primește, prin lege, bani de la fiecare om care ridică un imobil
Constructorii mai au un privilegiu acordat prin lege: la orice lucrare de construcții din România trebuie achitată o sumă reprezentând 0,5% din devizul general al lucrării.
Altfel spus, dacă vrei să îți faci o casă, trebuie să dai 0,5% din valoarea cheltuielilor cu construcția către această ”castă”.
Banii se duc la Casa Socială a Constructorilor, o organizație nonprofit înființată în anul 1998, care se ocupă de protecția socială a sectorului.
Cercetătorii nu plătesc impozit pe venit
Nici cercetătorii nu plătesc impozitul pe venit de 10%. Decizia a fost luată de Guvernul Cioloș, în 2016, pentru orice persoană care desfășoară activități de cercetare-inovare.
Premierul Dacian Cioloș spunea la acel moment că vrea să reducă migrația forței de muncă înalt calificate și că dorește ca măsura să impulsioneze companiile auto să investească în România, nu doar în producție, ci și în cercetare.
Cei care primesc dividende plătesc impozit redus, de la 16% la 5%
În România, cota unică de 16% mai rezistă doar cu numele, pentru că doar impozitul pe profit este de 16%.
Impozitul pe dividende a fost redus la 5%, în 2015. Măsura a fost luată de Guvernul Ponta, odată cu aprobarea unui nou Cod Fiscal în Parlament.
Codul fiscal a fost votat atunci atât de partidele aflate la guvernare – PSD și ALDE -, cât și de cele din opoziție – PNL și UDMR.
Guvernul PSD a promis chiar și reducerea impozitului pe dividende la zero.
Pensii speciale de 2 miliarde de euro
Pe lângă aceste facilități, un subiect aparte îl constituie pensiile speciale. Acestea sunt acordate unor categorii profesionale și nu țin seama de principiul contributivității.
Adică pensia este mai mare decât ar fi meritat cel care o primește, dacă s-ar fi calculat contribuțiile din salarii ale acestuia.
Primesc pensii speciale militarii din armată, forțele de ordine (Jandarmerie, Poliție), serviciile secrete (SRI, SIE), diplomații, aviatorii, angajații Curții de Conturi, magistrații și angajații instanțelor și parchetelor.
În ultimii ani au fost votate însă legi care acordă pensii speciale atât parlamentarilor, cât și primarilor și foștilor primari. De asemenea, angajații din Parlament au fost incluși pe listă.
În total, anual, plata pensiilor speciale înseamnă 2 miliarde de euro din buget.
Biserica nu plătește taxe
Toate cultele din România sunt scutite de taxe. Acestea trebuie plătite dacă au activități comerciale, însă cultele sunt scutite de plata lor dacă banii sunt reinvestiți în activitățile filantropice sau religioase.
Statul plătește o parte din salariile preoților, deși cultele sunt entități private, iar de-a lungul timpului le-a acordat gratuit și o serie de terenuri sau clădiri.
Biserica Ortodoxă Română are active în valoare de 9-10 miliarde de dolari, potrivit unui studiu realizat de către Petrișor Peiu, doctor al Politehnicii din București și fost vicepreședinte al Agenției pentru Investiții Străine.
Veniturile BOR sunt de circa 100 de milioane de dolari anual, iar la acestea se adaugă 500 de milioane, cât ar fi valoarea terenurilor și pădurilor deținute.
Valoarea de impozit a lăcașelor de cult în sine ar fi de 4 miliarde de dolari, iar restul până la 9-10 miliarde o reprezintă valoarea obiectelor deținute, respectiv icoane, pocale, picturi etc.
Beneficii pentru Casa Regală
Casa Regală a României a primit de la stat proprietățile confiscate de regimul comunist, printre care castelele Peleș și Pelișor din Sinaia și castelul Săvârșin din Arad, dar în ultimii ani au apărut mai multe proiecte de lege prin care să primească tot felul de beneficii din partea statului.
Potrivit unui proiect de lege din 2017, inițiat de fostul președinte al Camerei Deputaților Liviu Dragnea și de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Casa Regală ar fi urmat să primească anual 860.000 de euro.
Coaliția PSD-ALDE a renunțat în martie 2018 la adoptarea acestei legi privind statutul Casei Regale.
Tot în 2016, Casa Regală a pierdut un proces cu Fiscul, astfel că a fost forțată să plătească datorii în valoare de 4 milioane de lei.
Revista Top 300 Capital estima în martie că averea Casei Regale era de 67-70 de milioane de euro.
Uber n-a plătit autorizații și licențe timp de patru ani
Uber, Bolt/Taxify, Clever, BlaBlaCar nu au plătit autorizații și licențe.
De la lansarea oficială din 2015 și până în acest an Uber a operat fără a avea autorizație de transport. Mai întâi, Uber a argumentat că nu este o companie de transport, ci doar o aplicație care face legătura între șoferi și pasageri.
Acest lucru a căzut, însă, după ce Curtea Europeană de Justiție a decis că Uber este companie de transport, deci are nevoie de licențe și autorizații. De asemenea, Uber a pierdut la Cluj un proces în acest sens.
Chiar și după acest lucru, companiile de ridesharing au solicitat un regim diferit de cel al taximetriștilor.
Guvernul a modificat recent legislația, eliminând sintagma ”în mod repetat” din legea taximetriei. Astfel, serviciile Uber și ale celorlalte companii din domeniu au devenit, teoretic, interzise.
Transportul de persoane fără autorizație era ilegal și înainte, numai că polițiștii nu puteau demonstra că șoferii Uber fac acest lucru ”în mod repetat”.
Între timp, Ministerul Transporturilor a venit cu un proiect privind autorizarea acestora. Atât Uber, cât și șoferii șoferii trebuie să se autorizeze.
Publicația economică Wall Street estima la 6.400 de lei costurile de autorizare pentru taximetriști, bani pe care șoferii companiilor de ridesharing nu i-au plătit.
La un număr de 20.000 de șoferi de ridesharing, asta înseamnă 128 de milioane de lei, bani care nu s-au mai încasat la buget.
Citește și:
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!