România, obligată de CEDO să plătească daune de 15 milioane de euro în mai multe procese. Ce spune Ministerul Justiției

Celor 15 milioane li se adaugă alte 5 milioane de euro acordate în luna iulie într-o altă cauză, care grupează 29 de dosare.

”Prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative și să prezinte, până la 31 mai 2019 situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate.

Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. (103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg)”, se arată într-un comunicat al organizației.

În ritm de melc

La 30 de ani de la Revoluție, în România, situația proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat.

Asociația spune că există cereri și procese de 15-17 ani, iar unii dintre solicitanți au încetat din viață.

Potrivit asociației, numai în București există 20.842 notificări pentru retrocedare sau despăgubire.

”În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate”, mai acuză aceasta.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Statul apără proprietatea doar declarativ

Asociația acuză statul român că, printr-o ordonanță de urgență de anul acesta, s-a stabilit ca despăgubirile pe care urmează să le primească proprietarii deposedați abuziv să fie calculate tot potrivit grilei din 2013, deși, de atunci, prețul bunurilor imobile a crescut foarte mult.

De asemenea, potrivit acestei ordonanțe, despăgubirile pentru terenurile care nu au destinația de curți-construcții se reduc cu 50%.

Reacția Ministerului Justiției?

”În acest caz, ne aflăm în faţa unei proceduri administrative, prin care se stabilesc despăgubiri echitabile pentru proprietarii deposedaţi abuziv de bunuri imobiliare, în timpul regimului comunist.
Actul de justiţie se consideră încheiat atunci când se finalizează punerea în executare a unei hotărâri a instanţei, ceea ce aici nu a fost cazul. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere şi numărul foarte mare al victimelor naţionalizărilor regimului comunist, precum şi capacitatea limitată a instituţiilor administrative de a evalua şi acorda despăgubiri echitabile, având în vedere valoarea actuală a imobilelor respective. Dar aceste elemente nu absolvă statul de obligaţia de a calcula şi oferi victimelor regimului comunist, despăgubiri rezonabile”, a transmis Ministerul Justiției, la solicitarea Libertatea.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Vină pasată la ANRP

În privința acuzațiilor legate de scăderea cuantumului despăgubirilor prin ordonanța de urgență, Ministerul Justiției susține că grila a fost elaborată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP).

Ministerul enumeră și motivele care au stat la adoptarea acesteia:

• necesitatea asigurării unui sistem de despăgubiri unitar și echitabil pentru toți foștii proprietari ale căror imobile nu pot fi restituite în natură și pentru care se acordă măsuri compensatorii prin ANRP, respectiv prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și prin Ministerul Finanțelor Publice.
• prin criteriile diferite avute în vedere la elaborarea grilelor notariale din anul 2020 s-a creat premisa unor inechități la stabilirea despăgubirilor pentru foștii proprietari.
• unele grile notariale elaborate pentru anul 2020 au suferit modificări și după data de 21 martie 2020, dată la care a fost stabilită o nouă procedură de evaluare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro