- În uniunea Europeană doar Bulgaria (7,2% din buget) și Letonia (6% din buget) cheltuiesc mai mult pentru ordinea și siguranța publică.
- La capătul opus se află Danemarca, cu 1,7% din PIB pentru ordine și siguranță publică, Finlanda (2,1%) și Luxemburg (2,6%)
- Olanda, țara cu populația cea mai apropiată de România, dă pe ordine publică 4,5% din PIB.
În contextul gravelor probleme de organizare
și funcționare a structurilor de ordine, descoperite de cazul de la Caracal, Ziarul
Financiar a făcut o analiză în care prezintă serviciile ce intră în aria de
„siguranță și ordine publică” și cum se compară aceste cheltuieli cu costurile
pentru servicii sociale sau investiții.
Ministerul de Interne cu cele patru
servicii secrete (SRI, SIE, STS și SPP) aflate în subordinea sa, constituie
principalii consumatori ai banilor destinații ordinii publice.
Acesta primește aproape 6% din buget,
aproape dublu față de medie UE care se alocă pentru siguranță și ordine
publică.
Pe lângă Poliție și serviciile secrete,
siguranța și ordinea publică mai include pompierii, justiția și sistemul
penitenciar.
Libertatea a scris acum mai puțin de o
lună că „Poliția are mașini atât de vechi încât trebuiau casate de
două ori”.
Banii
pentru ordine publică peste media UE, dar banii pentru sănătate, educație și
investiții sub media UE
În topul cheltuielilor realizate de statul
român se află protecția socială, 33% din cheltuielile totale ale statului, dar
sub media Uniunii Europene de 41%.
Urmează capitolul „afaceri economice”,
unde România alocă 13% din buget, față de 9%, media UE. Acțiunile economice
reprezintă cheltuielile pentru agricultură, păduri, energie, combustibil, mine,
construcții, transport-infrasctrucută și comunicații.
Sănătatea consumă de la bugetul de stat
12% din venituri, cu trei procente față de media UE.
Iar educația, se bucură de doar 8% din
buget, comparat cu media de 10% din Uniunea Europeană.
Ce spune un fost om din sistem
Sorin Roibu, fost ofițer în cadrul
Ministerului Apărării a declarat pentru ZF că „Nu este important procentul
alocat de stat pentru aceste instituții, ci modul în care sunt cheltuiți acești
bani. Cine se ocupă de educația și trainingul acestor angajați, nu cumva
aceleași persoane din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor
Interne? Să nu uităm de scandalul recent de la Academia de Poliție (privind
plagiatele din tezele de doctorat ale unor lideri ai instituției)”.
„Este important cum cheltuim acești bani, de la banii alocați pentru persoanlul didactic până la ultimul polițist dintr-un post aflat în comuna X. Atâta timp cât prin aceste instituții plătim niște datorii politice, acestea sunt rezultatele”, mai spune Roibu.
Sursă: zf.ro