2 comentarii- Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca: „Mi se pare degradant pentru poziția de medic să tranzacționăm ca la talcioc un act medical”.
- Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: „Oamenilor care oferă atenții le spun că și în sistemul de sănătate generațiile se schimbă, au alte obiceiuri și altă perspectivă asupra actului medical”.
România ocupă primul loc între țările europene în ce privește corupția din sistemul sanitar, conform unui eurobarometru publicat în iulie de Comisia Europeană.
România (18%) și Grecia (13%) sunt singurele țări în care cel puțin unul din zece respondenți declară că a fost nevoit să plătească în plus sau să ofere un cadou valoros unui cadru medical din sistemul public de sănătate.
În țara noastră, procentul a scăzut cu doar 1% față de anul 2019, când salariile doctorilor au fost mărite la un nivel considerat satisfăcător.
„E o percepție care afectează sănătatea populației”
„Mă întristează profund această știre”, a declarat pentru Libertatea medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. „Sigur că astfel de cazuri sunt reale, este trist că se întâmplă asta, pentru că medicii câștigă suficient de mult.”
La începutul acestui an, salariile medicilor au crescut din nou, cu 25%. De pildă, un medic primar are un salariu de bază de peste 12.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8.000 de lei, potrivit stirileprotv.ro. La aceste sume se adaugă sporurile și plata suplimentară a gărzilor.
Beatrice Mahler este de părere că o astfel de percepție are implicații directe asupra sănătății populației. „Și nu mă refer la cei care își permit să acceseze și sistemul privat de sănătate. Mă refer la ceilalți, care vor evita să vină la consult, pentru că au impresia că nu poți să ajungi în cabinetul unui medic, dacă nu ai bani. Este foarte trist.”
Cred că e nevoie să le spunem oamenilor că în spitalele din România medicii sunt obligați să-i trateze, pentru că au un contract de muncă, o fișă de post și sunt plătiți pentru asta și orice plată suplimentară este o faptă penală.
Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”:
Breasla trebuie să facă eforturi
Pe lângă nevoia de reformă în sistemul de sănătate, dr. Mahler consideră că este de datoria breslei să încerce să schimbe mentalitățile: „Dincolo de reforme și politici de sănătate, cred că fiecare dintre noi, cei care lucram în sistem, ar trebui să deschidem ochii și să ne gândim ce putem face pentru a schimba lucrurile. Pentru că sunt foarte mulți medici buni în sistemul public, medic care au caracter”.
Atrage însă atenția că la această percepție – că nu ești tratat corespunzător, dacă nu dai plicul – a contribuit și dezinformarea. „Este o realitate faptul că încă se dau bani în spitale, dar sunt și alte motive care au contribuit la creșterea neîncrederii în sistemul de stat. De pildă, fake news-urile din pandemie, conform cărora medicii primeau bani pentru fiecare decedat de Covid.”
„Generațiile de medici se schimbă”
Ce le transmite românilor pentru a-i încuraja să nu mai întrețină această practică?
„Le spun că și în sistemul de sănătate generațiile se schimbă. De când sunt manager, avem peste 20 de tineri medici angajați la spital. Se vede schimbarea de atitudine, e clar o generație care vine cu alte obiceiuri, alte valori și cu o altă perspectivă asupra actului medical. Sunt tineri care merg în străinătate pentru a se specializa și, din fericire, încă se întorc. Și cred că asta este soluția pentru sistemul de sănătate românesc: acceptarea tinerilor cât mai rapid în comunitățile care sunt deja create și susținerea lor.”
Șpaga în anii de pandemie
Mărturiile care au apărut în spațiul public, mai ales în ultimii doi ani de pandemie, arată însă că „șpaga” în spitale este încă o practică acceptată de cadrele medicale. Inclusiv în spitalele publice din orașe mari, precum Cluj, Timișoara sau Iași.
„Cele mai multe cazuri de șpagă le întâlnim în zona de îngrijire medicală”, spunea Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților, pentru Mediafax, în 2021. „Când vorbim de șpagă, trebuie să vorbim și de personalul de îngrijire medicală, adică de la asistentul medical, mergând până la infirmiere, bodyguard, brancardierilor, alte persoane care iau contact cu pacienții, registratorii medicali.”
„E nevoie de campanii de informare”
Radu Țincu, medic primar în cadrul secției de Terapie Intensivă–Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, crede că șpaga oferită cadrelor medicale este o meteahnă a țărilor din sud-estul Europei, mai ales a celor care au trăit sub comunism.
„Mentalitățile se schimbă cel mai greu la un popor și mai ales dacă aceste obiceiuri sunt adânc împământenite. Dar este absolut necesar să ne schimbăm mentalitatea și această schimbare de mentalitate trebuie să fie una bilaterală. Atât personalul medical, cât și populația trebuie să înțeleagă că într-un sistem de sănătate european nu este nevoie să oferi niciun fel de sume de bani suplimentare pentru realizarea actului medical.”
Cred că ar trebui mai multe campanii de informare, campanii de conștientizare a acestui fenomen, prin care oamenii ar trebui să fie descurajați să facă astfel de gesturi.
Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca:
„O pată neagră pe sistemul de sănătate”
Dr. Țincu subliniază că, deși este în scădere, acest fenomen ar trebui stopat pentru că afectează în primul rând imaginea și credibilitatea sistemului sanitar. „Pe de altă parte, creează anumite disfuncționalități sociale, pentru că unele persoane se gândesc că numai așa pot să-și rezolve problemele, iar acest lucru îi frustrează. Dincolo de această frustrare, mulți dintre ei probabil că nu accesează sistemul de sănătate la timp crezând că dacă nu au posibilitatea să ofere bani în plus, problema lor nu se va rezolva.”
Medicul atrage însă atenția că acest fenomen este întreținut și de populație: „Condamn în totalitate condiționarea actului medical, mi se pare că reprezintă un fenomen extrem de grav, dar, de asemenea, cred că trebuie să condamnăm cu aceeași convingere și oferirea de bani din partea pacientului sau aparținătorilor”.
Dacă ne uităm și privim global această situație, este o pată neagră aruncată asupra sistemului de sănătate și atât timp cât lucrezi într-un astfel de sistem, această pată se răsfrânge în mod indirect și asupra ta, chiar dacă nu ai astfel de obiceiuri.
Dr. Radu Țincu:
Spune că, în ultimul timp, i s-a întâmplat din ce în ce mai rar ca pacienții să încerce să-i ofere „atenții”. „Ceea ce mă bucură. În același timp, eu mă simt jignit când un pacient sau familia acestuia mă întreabă dacă este nevoie să ofere ceva. Medicina este o profesie de vocație și se află în vârful piramidei sociale. Dacă din această poziție, din vârful piramidei sociale, tranzacționăm ca la talcioc un act medical mi se pare că este degradant pentru poziția de medic.”
„Dragi concetățeni, veniturile medicilor au crescut”
Inclusiv președintele Colegiului Medicilor, dr. Daniel Coriu, i-a îndemnat pe medici să refuze plicurile pacienților.
Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, citat de Știrile ProTV: „Unii pacienţi simt nevoia unei recompense. Nu mai e nevoie. Îi rugăm pe pacienții României să înțeleagă. Dragi concetățeni, veniturile medicilor au crescut”.