Reprezentanții Salvați Copiii atrag
atenția că o parte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate dacă sarcinile ar
fi fost monitorizate, însă multe gravide nu au beneficiat nici de investigații
prenatale.
Educația, un factor important
Județele cu cele mai mari rate ale mortalității sunt Tulcea, Botoșani, Sălaj, Călărași și Caraș-Severin, iar la polul opus, cu cele mai scăzute rate, sunt Dâmbovița, Ilfov, Arad, Timiș, Iași, Alba și București.
Procentul cel mai mare de decese ale
copiilor sub 1 an s-au înregistrat la mamele fără educație și care au terminat
doar școala primară.
„Informarea mamelor cu nivel de educație
scăzut, cât și informarea mamelor minore asupra riscurilor sarcinilor timpurii,
pot preveni o parte din decesele copiilor”, se arată în raport.
România, campioană și la sărăcie
În 2017, România a fost printre primele
trei țări ca pondere a populației aflată în risc de sărăcie sau excluziune
sociale. Țara noastră a avut o scădere accelarată a ratei de sărăcie de atunci,
însă statisticile rămân îngrijorătoare.
Peste 32 la sută dintre copiii din
România trăiesc sub pragul sărăciei. Jumătate dintre ei au familii care
muncesc, ceea ce înseamnă că în România, un loc de muncă plătit nu este o
garanție că în aceste familii copiii nu vor fi afectați de sărăcie, spun
reprezentanții ONG-ului.
De menționat este și că peste 150.000 de
copii merg seala la culcare flămânzi, iar cifra include doar copiii care
trăiesc în mediul rural.
Copiii care trăiesc acum în sărăcie
riscă să rămână săraci
Salvați Copiii arată, citând un studiu din
2018 al Băncii Mondiale, că în medie, un copil născut în România va ajunge la vârsta
de 18 ani să-și folosească doar 60 la sută din potențial din cauza accesului
redus la servicii de sănătate și educație.
„Ieșirea din sărăcie este dificilă nu
doar pentru persoanele care beneficiază de ajutor social pentru asigurarea
venitului minim garantat, ci și pentru o mare parte din persoanele care au un
loc de muncă. În România se înregistrează cel mai mare nivel al sărăciei în
rândul persoanelor angajate – 17,4 la sută în 2017, față de o medie de 11 la
sută în UE”, se arată în raport.
Întregul raport poate fi citit aici: