Documentul mai arată că România se află în continuare printre ultimele din Europa din punct de vedere al persoanelor cu studii superioare, cu toate că rata a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018.
În plus, suntem codașii și la capitole precum rata de înscriere a tinerilor în învățământul superior, în rândul populației de 18-34 de ani, cu o creștere foarte mică între 2000 și 2017.
Acum 20 de ani, rata de înscriere pentru studiile superioare era de 7,1%, iar în acum trei ani, ea a ajuns la doar 11,9%.
România se clasează astfel în pluton cu Ungaria, Kazahstan, Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovacia.
La polul opus, cu rate de peste 20%, se află Turcia, Grecia, Danemarca, Olanda, Spania, Finlanda, iar media Spațiului European al Învățământului Superior era de 16,4% în 2017.
Mai mult, numărul de instituții de învățământul superior și cel al angajaților din mediul academic au înregistrat scăderi în ultimii 20 de ani, de 1,3% între 2000 și 2017.
Raportul mai evidențiază și o stagnare pe termen lung a cheltuielilor cu educația superioară în România, unde în 2016 era alocat același procent din PIB ca în 2000 , anume de 0,7%.
În marile piețe educaționale din vestul Europei, procentul fie a crescut, cum este Olanda, Marea Britanie și Germania, fie a stagnat la un nivel superior, de peste 1%, cum este cazul Franței.
Foto: Hepta