România pierde 5 miliarde de euro pe an din cauza efectelor consumului de tutun, dar industria se laudă că aduce la bugetul de stat 3 miliarde de euro

Studiul, realizat în 152 de ţări, arată că, la nivelul anului 2012, statul român a dat pe efectele consumului de tutun peste 24 miliarde de lei sau 5 miliarde de euro, reprezentând atât costuri directe, respectiv cheltuieli medicale asociate bolii, cât şi costuri indirecte, legate de scăderea productivităţii generate de boală, dizabilitate şi decese premature provocate de fumat.

Acest studiu este citat şi într-un raport realizat recent de Economist Intelligence Unit: “Breathing in a New Era”, care va fi lansat mâine şi la Bucureşti.

Raportul The Economist analizează politicile de sănătate din 11 ţări europene, printre care şi România, în domeniul cancerului pulmonar.

Studiul, care arată povara economică globală a consumului de tutun şi a produselor din tutun a fost publicat în British Medical Journal, una dintre cele mai respectate reviste medicale. Autorii sunt cercetători care lucrează pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Societatea americană de cancer.

Cercetătorii au analizat pe cifre impactul tutunului în 2012 şi au descoperit că, în acelaşi an, România pierdea cu efectele fumatului acelaşi procent din PIB pe care îl aloca şi sănătăţii: cam 4%. Studiul integral poate fi consultat AICI.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Autorii cercetării arată şi că, global, cheltuielile pe boli asociate tutunului reprezintă 5,7% din cheltuielile alocate sănătăţii.

În acelaşi timp, industria de tutun, în diferite interpelări către autorităţi, argumentează că aduce la bugetul de stat 3 miliarde de euro, sub formă de accize, taxe, TVA şi toate celelalte taxe impuse de legiuitor.

Chiar şi ţinând cont de cifra la care face referire industria, costurile economice ale tutunului sunt în mod evident mult mai mari.

România înregistrează anual peste 36.600 de decese asociate fumatului, mai arată raportul Economist Intelligence Unit, care va fi lansat mâine.

România nu are un plan naţional de control al cancerului şi, în particular, nici un plan de control al cancerului pulmonar, una dintre formele cu cea mai ridicată mortalitate.

La nivel european, 20% dintre decesele cauzate de cancer apar la pacienţi cu cancer la plămâni.

În raportul EUI, România este evaluată şi la diferite capitole privind îngrijirea pacienţilor cu cancer pulmonar.

De exemplu, sistemul medical din România primeşte zero puncte la rapiditatea cu care se face diagnosticul cancerului pulmonar. Raportul menționeză că nu există ghiduri pentru accelerarea diagnosticului la pacienţii la care este suspectată această afecţiune, chiar dacă medicii ştiu foarte bine că acest tip de cancer este o cursă contra cronometru.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În plus, lipseşte o legătură cu serviciile psihologice sau de îngrijire paliativă la pacienţii cu cancer pulmonar, capitole la care România ia tot zero puncte.

Stăm mult mai bine, în schimb, la decontarea medicaţiei personalizate pentru cancerul pulmonar (un punctaj de 10 din 10) şi la implementarea unor politici de limitare a consumului de tutun, precum legislaţia ce interzice fumatul în spaţii publice închise.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro