ComenteazăÎn aceste condiții, României i-ar trebui 150 de ani să își refacă nivelul maxim de specialiști sau minim 20 de ani, dacă ne uităm la câți meseriași scotea după Revolușie România și câți scoate acum.
Astfel că, dacă imediat după Revoluție scolile profesionale avea înscriși aproape 210.000 de elevi, în ultimii ani, numărul acestora a scăzut de 8 ori, până undeva la aproape 26.000 de elevi. Iar la capitolul ucenicie, prin programele de sprijin de la stat nu s-au inscris decât 230 de tineri, în 2015.
Mai mult, statul acum a ajuns să ajute cu subvenții companiile care angajează șomeri de peste 45 de ani, iar sprijinul financiar este de 900 de lei pe lună.
Nu avem forță de muncă nouă printre „meseriași”, iar cei care sunt deja trecuți peste o anumită nu sunt angajați de companii pe motiv că sunt prea bătrâni.
Ne-au plecat meseriașii
Potrivit autorităților, acest fenomen a generat migrația forței de muncă, aceea care avea o calificare. Așa s-a ajuns să pierdem de-a lungul timpului până la 4 milioane de români specializați pe diferite meserii.
”Am pierdut prin migraţie, unii spun 3 milioane de cetăţeni, alţii spun 4 milioane, jumătate de cetăţeni activi pe piaţa muncii, am pierdut generaţia care avea abilităţi pe piaţa muncii, care avea abilităţi să devină meseriaşi, şi produce în alte ţări europene, o generaţie fertilă”, a declarat Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, în cadrul conferinței „Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”.
Potrivit ei, România nu are cum să îi mai înlocuiască pe aceștia, iar o parte din elitele acestui domeniu au rămas în zona rurală a României.
Avem deficit de forță de muncă
Mai rău este că angajatorii din România văd țara noastră ca fiind una din primele la nivel european care suferă din cauza deficitului de talente în domeniul forței de muncă. „Faţă de 2014, percepţia potrivit căreia avem deficit de talent, de forţă de muncă calificată, este în creştere cu 21%. Şi ceea ce cred că este foarte important de menţionat este topul meseriilor. Este o analiză făcută pe 2015 şi situaţia a fost considerată pornind de la acele date. Pe locul întâi este postul de meseriaş calificat. Deci locul întâi cerut de angajatorii din România este de meseriaşi calificaţi”, a spus Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii.
Dacă ne uităm la locurile doi și trei, cu privire la cerințele angajatorilor, aceștia spun că le lipsesc foarte mult inginerii și șoferii. De abia după acestea, vin joburi precum cele de manager, personal IT, personal financiar-contabil sau personal pentru hoteluri şi restaurante.
Inflația de diplome, un mare rău
Inflația de diplome creată de fabricile de diplome și absolvenți din România a destabilizat foarte mult balanța forței de muncă din România. Din acest motiv, foarte mulți angajatori au fost nevoiți să își creeze propriile sisteme de testare şi verificare, iar ulterior de pregătire, pe bani serioşi, spune ministrul Muncii.
„Nu a existat o voinţă politică şi societară care să ne îndrepte să punem accent pe şcoala profesională. Ceea ce este paradoxal este că acest fenomen de a ţine sub capac zona de învăţământ profesional a fost, în paralel, cu zona de discreditare a învăţământului superior”, a mai spus Pîslaru.
Potrivit lui, fabricile de diplome, pe care le-am avut în această zonă, mai ales din sectorul privat, au dus la o problemă majoră pentru toţi angajatorii.
„În momentul în care primesc o diplomă oarecare, de orice fel de învăţământ superior, nu o să dau nume de investitori, dar îmi stau pe limbă, de universităţi din sectorul privat care au dat diplome pe bandă rulantă, practic acea diplomă nu are valoare”, a mai spus ministrul.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!