ComenteazăIPC, care reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii, mai arată că, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepţie.
Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt””.
„Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 1001”, precizează organizaţia.
În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie.
Transparency International România readuce în atenţia publică Pactele de integritate – o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii.
Transparency International România face următoarele recomandări:
– Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.
– Introducerea Pactelor de integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii.
– Îmbunătăţirea SICAP cu informaţii necesare pentru a înţelege punctele slabe ale sistemului şi ale procedurilor de achiziţie şi pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.
– Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
Transparency International România reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.
La nivelul UE sunt însă şi state care au înregistrat diferenţe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia şi Italia au câştigat câte 13, respectiv 14 puncte în perioada 2012-2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte. La polul opus se află Cipru şi Ungaria, care au pierdut 13, respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53, respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.