România s-a împrumutat cu o sumă uriașă pentru a construi două penitenciare. Unde vor fi acestea

Închisorile vor crea 1.900 de noi locuri pentru diverse categorii de deţinuţi, în conformitate cu standardele europene, iar împrumutul presupune şi realizarea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare şi a unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor, potrivit unui proiect de lege al Ministerului de Finanţe (MFP).

MFP motivează necesitatea împrumutului de 177 milioane de euro pentru construirea celor două penitenciare prin obligațiile care decurg din condamnările CEDO.

”Realitatea unui sistem penitenciar românesc învechit din punct de vedere al infrastructurii, sistem care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi hotărârea-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României, pronunţată de CEDO la data de 25 aprilie 2017, hotărâre care priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, au generat necesitatea luării unor măsuri la nivel naţional pentru remedierea acestei situaţii”, arată MFP.

”Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere, astfel:

1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie, respectiv

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.

În executarea hotărârii CEDO menţionate, Guvernul României a aprobat o serie de memorandumuri prin care se instituie măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare.

Printre măsurile mai sus menţionate se numără şi obiectivele Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România pentru a cărui sprijinire s-a contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei împrumutul în valoare de 177 de milioane de euro”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la Bucureşti la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019.

Închisori cu 1.900 de locuri

Proiectul include următoarele patru sub-proiecte: construirea unui penitenciar având 1.000 de locuri de detenţie, în localitatea Berceni, judeţul Prahova, construirea unui penitenciar având 900 locuri de detenţie în localitatea Unguriu, judeţul Buzău, construirea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, şi construirea unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare în localitatea Rodbav, judeţul Braşov.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Proiectul are un impact direct asupra îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale deţinuţilor prin reducerea supra-aglomerării şi asigurarea respectării celor mai bune practice internaţionale cu privire la infrastructură şi regim.

Proiect de lege MFP:

Conform MFP, ”proiectul va asigura de asemenea pregătire profesională şi facilităţi de recuperare pentru personalul penitenciarelor care vor contribui la creşterea nivelului profesional al personalului, şi la reducerea absenteismului cauzat de boli profesionale.

Proiectul abordează deficienţele privind condiţiile de detenţie din România şi promovează conformarea cu regulile europene pentru penitenciare”.

Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane de euro, din care suma de 177 de milioane de euro (reprezentând circa 80% din costul total net) va fi acoperită prin împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar diferenţa, respectiv echivalentul a 44,5 milioane de euro, reprezintă contribuţia părţii române.

Proiectul este estimat a se implementa pe o perioadă de circa 6 ani.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro