Indexul Global al Interconectării măsoară globalizarea în funcție de fluxurile globale ale:
- Comerțului
- Capitalului
- Informației
- Și fluxurile umane
Autorii studiului au utilizat 3,5 milioane de puncte de date de pe glob pentru a urmări cum circulă mărfurile, capitalul și informația în 169 de țări ale lumii, din 2001 până în 2019.
Câteva concluzii s-au impus:
- Pandemia de coronavirus a dus la scăderea interconectării globale, însă este puțin probabil ca nivelul să scadă sub cel înregistrat la criza financiară din anii 2008-2009.
- Fluxurile de oameni au suferit în anul 2020 un declin fără precedent, pe măsură de statele lumii au închis granițele, în încercarea de a stopa extinderea virusului.
- Comerțul global și-a revenit puternic după scăderea masivă înregistrată în primăvară.
Pe ansamblu, producția de bunuri transportate dintr-o țară în altă va scădea doar cu o rată modestă în acest an.
- Fluxurile de capital au fost lovite mai puternic decât comerțul de recesiunea provocată de COVID-19, dar acestea au început să își revină. Răspunsurile puternice ale statelor lumii și ale băncilor centrale, care au injectat mari sume de bani, au ajutat la stabilizarea situației.
- Dacă înaintea pandemiei existau semnele unei încetiniri a globalizării informației, fluxurile internaționale de date și apelurile telefonice au ajuns la un vârf, pe măsură ce COVID-19 a forțat oamenii să treacă de la interacțiunea față în față la cea digitală.
De ce Olanda?
Olanda conduce în topul global al interconectivității, aceasta fiind urmată de Singapore și Belgia, potrivit clasamentului realizat de DHL. TOP 10 mai mai include Emiratele Arabe Unite (4), Irlanda (5), Elveția (6), Luxemburg (7), Marea Britanie (8), Danemarca (9), Malta (10).
Prezența Olandei în vârf se explică prin mai multe atribute diferențiatoare favorabile ale țării. Printre ele, portul Rotterdam, care este de departe cel mai mare port al Europei. De asemenea, Olanda este și un centru financiar, în „Țara Lalelelor” fiind înregistrate multe dintre multinaționalele care activează în Europa.
Singapore se află pe locul al doilea, orașul-stat asiatic fiind, la rândul său, un mare centru financiar al Asiei și unul din centrele de comerț din acea parte a lumii.
În Emiratele Arabe Unite se află Dubai, centrul financiar al Orientului Mijlociu.
Europa, cea mai globalizată parte a lumii
Europa este „cea mai globalizată” regiune a globului, 8 din primele 10 țări ca interconectare aflându-se aici. „Nicio țară nu are o distribuție mai globală a fluxurilor decât Marea Britanie”, se mai arată în document.
Autorii mai arată că foarte multe state se clasează foarte bine, peste nivelul lor, și au o interconectare foarte bună. În acestă categorie se află Cambodgia, Singapore, Vietnam, Malaysia și Olanda.
Tensiunile geopolitice, o amenințare
Raportul numește tensiunile geopolitice drept o amenințare semnificativă la adresa globalizării, dar nu există, la acest moment, dovezi că economia globală se fracturează.
În schimb, experții subliniază că decuplarea dintre Statele Unite și China continuă.
O conectare globală mai puternică ar putea accelera revenirea economică din pandemia de coronavirus, deoarece țările care se conectează la fluxurile globale tind să aibă creșteri economice mai mari, se mai arată în document.
România, locul 71
România se află pe locul 71 la nivel global, în scădere cu trei locuri față de ediția anterioară, potrivit topului DHL.
România are excelente conexiuni de mare viteză la internet, dar acest lucru este doar una dintre zalele unui lanț mult mai mare de investiții necesare. Conectare înseamnă circulația informațiilor sau a banilor, a plăților făcute pe net, domenii care au progresat la noi sub media celorlalte țări.
Țara noastră este depășită de state precum Cambodgia (46), Serbia (50), Ucraina (51), Rusia (53), Liban (54), Turcia (55), Africa de Sud (57), Georgia (58), Brunei (59), Iordania (61), Kazahstan (63), Peru (67), Mongolia (68) și Macedonia de Nord (69).
Statele Unite se află pe locul 37 în top (în scădere cu două locuri), China se găsește pe poziția 60 (în scădere cu o poziție). Marile puteri economice ale Uniunii Europene, Germania și Franța, se clasează pe pozițiile 13 și 21.
Japonia, a doua economie a Asiei și a treia a lumii, se află pe locul 44.
„Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de către redacția Libertatea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro