La războiul din Libia, declanşat de forţele aliate pentru protejarea populaţiei împotriva trupelor fidele dictatorului Muammar al-Gaddafi, va participa şi România. Şeful statului a anunţat, marţi, că ţara noastră se va implica în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului cu privire la vânzarea de armament către Libia: “România va lua parte la această operaţiune cu 205 militari la bordul fregatei «Regele Ferdinand» şi cu doi ofiţeri de stat major”. Marina română are la dispoziţie 30 de zile pentru pregătirea navei pentru război.
Este dotată slab cu armament
La misiunea care, potrivit unor surse, va costa în jur de 4,5 milioane de euro, vom participa cu un vas scos din uz de marina britanică în 2002 şi cumpărat de forţele navale române în 2004. Faţă de celelalte fregate angrenate în blocarea alimentării cu armament a Libiei, a noastră prezintă avantajul vitezei: e printre cele mai rapide, mergând cu 30 de noduri (56 km/h). În ceea ce priveşte armamentul însă, stă prost, având un tun super-rapid, Oto Melara, de calibru 76 mm, şi două lansatoare de torpile. Prea puţin faţă de navele altor ţări. De exemplu, “HMS Cumberland”, din flota Angliei – lansat la apă în acelaşi an ca “Regele Ferdinand”, în 1986 -, e dotat cu două sisteme antiaeriene Sea Wolf, două lansatoare cvadruple Harpoon, două lansatoare de torpile antisubmarin, un tun de 114 mm, două tunuri de 20 mm GAM-BO1, un tun Goalkeeper CIWS şi cu un sistem antirachetă NATO Seagnat. Anul trecut, fregata noastră ar fi trebuit să fie echipată cu echipament ultramodern, însă, din lipsă de bani, operaţiunea a fost amânată.
Cumpărată de la britanici, în 2004
Fregata “Regele Ferdinand” a fost cumpărată de România din Anglia, la pachet cu “Regina Maria”. Cele două vase militare au costat 116 milioane de lire sterline. Nava-amiral a Forţelor Armate Române a fost lansată la apă în 1986, sub numele de “HSM Coventry”. A ieşit din serviciul Royal Navy (marina britanică) în 2002, iar în următorul an a fost modernizată şi vândută României. În 2004, a fost rebotezată “Regele Ferdinand”. Prima misiune sub pavilion românesc a avut loc în 2005, când a participat la Operaţiunea NATO Active Endeavour, de combatere a terorismului şi a traficului ilegal în Marea Mediterană. În 2008, nava a fost certificată internaţional nivel 2 interoperabilitate, care îi permite să participe alături de navele NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale. Fregata e comandată, din 2009, de Mihai Panait.
Fost comandor din Statul Major al Forţelor Armate: «În caz de atac, militarii noştri sunt condamnaţţi la moarte»
Comandorul Nicolae Vlăduţoiu (foto), care a făcut parte din Statul Major al Forţelor Navale, susţine că, în cazul unui atac, fregata “Regele Ferdinand” nu ar putea proteja echipajul.
“Achiziţionarea acestui tip de fregată F22 a fost o opţiune politică. Comisia militară din care am făcut parte a optat pentru navele mai mici, ce-i drept, de tip Korten Aer, de la olandezi. Probabil că, în această misiune, «Regele Ferdinand» va avea de executat doar acţiuni de supraveghere, acţionând în planul secund, la distanţă mare de forţele inamice, pentru a nu deveni o ţintă. Din punct de vedere militar, fregata noastră nu poate participa la astfel de misiuni în mod direct, fiind expusă, iar în caz de atac direct, militarii sunt condamnaţi la moarte sigură. Dacă ar fi fost dotată cu armament, aşa cum se prevedea în pasul doi de modernizare, putea să defileze pe lângă coasta Libiei fără nici un fel de probleme. Ar fi fost una dintre cele mai bine pregătite nave, dar, în condiţiile de faţă, este capabilă să execute doar un număr limitat de misiuni”, a declarat comandorul Vlăduţoiu. (Cătălin Schipor)
Românii nu sunt de acord cu intervenţia
Conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), majoritatea românilor nu e de acord cu intervenţia forţelor aliate în Libia. Mai mult, 40% din respondenţi consideră că România ar putea fi afectată de evenimentele din această ţară.
Creşte riscul de terorism
Preşedintele Traian Băsescu (foto) a anunţat, ieri, că a atras atenţia, la şedinţa de bilanţ a SRI, asupra riscului terorist, care ar putea creşte ca urmare a intervenţiei din Libia, fără a avea însă România ca principală ţintă. Şeful statului a mai precizat că CSAT a hotărât suplimentarea participării României în Afganistan cu 66 de jandarmi, care vor avea misiunea de a instrui forţele locale de ordine publică.

 
 

Urmărește-ne pe Google News