Rata dobânzii pe termen lung la împrumuturile României a ajuns la 4% în luna septembrie, potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene și citate de către Cursdeguvernare.ro. Acesta este cel mai înalt nivel consemnat în Uniunea Europeană.
Dobânda a crescut de la un minim de 2,65% în luna februarie a acestui an, conform datelor Băncii Centrale Europene.
Este vorba de dobânda la titlurile de stat ale României denominate în euro, adică la împrumuturile pe care țara noastră le-a făcut în moneda unică europeană. Calculul se face la titlurile pe zece ani, tranzacționate pe piața secundară, adică pe piețele de capital.
A crescut și la vecini, dar mult mai puțin
Și celelalte state din jurul României au consemnat creșteri similare, însă la niveluri mai mici.
Dobânda în Ungaria a crescut de la un minim de 2,15% în noiembrie 2020 la 3,09% în septembrie, în vreme ce în Cehia dobânda a urcat de la un minim de 0,94% în octombrie 2020 la 1,90% luna trecută.
În Polonia dobânda a crescut de la 1,19% în ianuarie 2021 la 1,87% în septembrie. Acest nivel este la mai puțin de jumătate din cel înregistrat de România.
În Bulgaria, nivelul dobânzilor era de 0,15% în septembrie, după un minim de 0,14% consemnat în fiecare lună dintre martie și august.
Germania, dobândă negativă
La nivelul Uniunii Europene (UE) o serie de state au dobânzi negative: Luxemburg (-0,37%), Germania (-0,36%), Olanda (-0,34%), Austria (-0,08%), Slovacia (-0,08%) și Finlanda (-0,07%).
Slovacia a adoptat moneda euro în anul 2009.
Dobânzile negative înseamnă că investitorii primesc mai puțini bani decât au dat împrumut.
De regulă, cu cât o țară este considerată mai „sigură” de către investitori, cu atât dobânzile sunt mai mici.
Între statele mari ale UE, Franța consemna în septembrie o dobândă de 0,04%, Italia avea 0,78%, iar Spania era la 0,33%.
Altădată „oaia neagră” a zonei euro, Grecia avea în luna septembrie dobânzi de 0,80%.
Care sunt motivele creșterii
Consultantul financiar Adrian Bența a declarat pentru Libertatea că există mai multe cauze pentru aceste dobânzi mari ale României.
Avem trei cauze: BNR a crescut dobânda de politică monetară, perspectiva de inflație și lipsa unei concurențe reale între bănci. Lipsa competiției a dus întotdeauna la dobânzi mari pentru România, iar la aceasta se adaugă inflația de 6,3% anunțată de INS.
Adrian Bența:
BNR a majorat în data de 5 octombrie dobânda de politică monetară de la 1,25% la 1,5%.
Băncile centrale majorează dobânda pentru a lupta contra inflației.
Ne apasă deficitele
Bența a mai spus că România are deficit bugetar mare și un deficit comercial mare, iar acestea cresc la rândul lor inflația.
Deficitul bugetar înseamnă că Guvernul cheltuie mai mulți bani decât încasează. Pentru acest an, Executivul își propune un deficit bugetar de 7,13% din Produsul Intern Brut (PIB), peste nivelul de 3% stabilit în tratatele europene.
Deficitul comercial înseamnă diferența între importuri și exporturi. România a înregistrat un deficit de 12,86 miliarde de euro în primele șapte luni din acest an, în creștere cu 2,85 miliarde de euro față de perioada similară a anului trecut.
Exporturile României s-au situat la 42,5 miliarde de euro, iar importurile la 55,3 miliarde.