Pentru moment, proiectul de lege se află pe masa Senatului și trebuie, pentru a fi pus în practică, mai întâi aprobat, după care publicat în Monitorul Oficial. Instituțiile importante ar trebui să afișeze planul de acțiune la vedere.

Acesta ar trebui să conțină proiectul imobilului, informații despre pereții de rezistență, dar și spațiile unde oamenii își pot proteja viața.

„Respectivul conductor de unitate trebuie să decidă cum și împreună cu cine elaborează proceduri clare pentru evitarea pagubelor asupra persoanelor”, a spus Irineu Darău, inițiatorul proiectului de lege.

Presiune imensă pe spitale

Unitățile medicale au, poate, cea mai mare responsabilitate în cazul unui cutremur de mare magnitudine.

„Dincolo de grija pe care trebuie să o ai față de propria ta persoană într-un spital, trebuie să ai grija pacientului care poate să fie imobilizat la pat, dependent de oxigen. Dacă la un incendiu putem să facem un instructaj și o simulare de incendiu, atunci când vorbim de un cutremur, vorbim de mărimea cutremurului și impactul care poate fi cuantificat mai dificil”, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

La rândul lui, Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure, este de părere că oamenii ar trebui, în primul rând, educați și informați cu privire la primii pași de care ar trebui să țină cont în cazul unui seism de anvergură.

„Este nevoie de expertiză tehnică la nivelul clădirii și la nivelul oamenilor din respectiva clădire și atunci dezideratele sunt evident bune, dar sunt mai greu de pus în practică. Exerciții de alarmare, planuri ale comunității și, nu în ultimul rând, fiecare ne putem informa”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News