ComenteazăMinisterul Afacerilor Externe a precizat, într-un comunicat transmis luni, că reuniunea, prima după 10 ani, s-a desfășurat într-o atmosferă „deschisă și constructivă”.
„În perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia (România), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima întâlnire după o pauză de 10 ani, aceasta desfăşurându-se într-o atmosferă deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcția studierii problemelor care intră în competența Comisiei”, se arată în comunicatul MAE.
Potrivit aceluiași comunicat, părțile au convenit dinamizarea activităţii Comisiei comune, aprofundarea activității de identificare a documentelor în arhive, inițierea elaborării unor publicații comune, precum și înființarea unor grupuri comune de experți pentru cercetarea documentelor de arhivă referitoare la tematica activității Comisiei.
Următoarea reuniune a Comisiei va avea loc în a doua parte a anului viitor, la Moscova.
Povestea tezaurului
Tezaurul României este tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia.
Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia. În Rusia mai sunt 93, 4 tone de aur care ne apariţin.
În 2012, doi europarlamentari români au cerut înapoi lingourile şi monedele din aur ajunse în Rusia în timpul Primului Război Mondial, însă Consiliul European le-a respins amendamentul. În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că România va relua în toamna anului respectiv negocierile cu Rusia pe tema tezaurului.