„Guvernul Ungariei a aprobat o finanţare în valoare de 1 miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Guvernul Ungariei nu are nicio obiecţie faţă de planul României de a extinde calea ferată de mare viteză până la Bucureşti”, a spus Szijjarto, potrivit Mediafax.
Calea ferată de mare viteză este un tip de infrastructură feroviară pe care transportul este operat semnificativ mai rapid decât pe infrastructura convenţională, prin folosirea unui sistem integrat de material rulant şi linii dedicate. Deşi în lume nu există un standard armonizat, noile linii pe care trenurile de mare viteză pot circula cu peste 250 km/oră şi liniile existente care permit circulaţia cu peste 200 km/oră sunt în general considerate căi ferate de mare viteză.
Cu toate acestea, în România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 de kilometri la oră. La nivelul CFR SA, există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu o viteză de 160 km/oră.
Ioan Sebeșan, profesor de căi ferate la Universitatea Politehnica București, declara anul trecut, pentru Libertatea, că în 1940 automotorul Malaxa făcea traseul Bucureşti-Timişoara în şase ore. Acum, acelaşi traseu se face, cu cel mai rapid tren, în 12 ore, sau mai mult. Motivul pentru care trenurile merg foarte încet şi au întârzieri mari indiferent de starea vremii e unul singur: calitatea jalnică a materialului rulant, de la şine, la vagoane. Astfel, se merge încet pentru a se evită deraierea! Asta pentru că nu s-a investiti aproape nimic în căile ferate, dar nici în vagoane.
Citește și: Trenul ”Săgeata albastră” din perioada interbelică era de două ori mai rapid decât astăzi
Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, s-a aflat luni în România, având întrevederi cu omologul său român, Teodor Meleșcanu, cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar și cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
VIDEO EXCLUSIV/Incursiune într-o lume controversată: am stat o noapte la MISA. Cum trăiesc yoghinii din așezămintele spirituale
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro