ComenteazăVineri, la deschiderea „Programului național Rabla pentru electrocasnice”, voucherele pentru laptopuri, tablete și televizoare s-au epuizat în doar 8 minute.
Însă o serie de utilizatori au raportat probleme în accesarea site-ului și, la final, au rămas fără vouchere.
O utilizatoare a descris experiența pentru Libertatea.
La fix ora 10, programul pornește, dar surpriză: îmi apare că browserul nu poate deschide pagina, la fel și la ora 10:01. În următoarele minute se deschide pagina de internet, dar nu se pot descărca vouchere deoarece apare o eroare! Citez: ,,a apărut o problemă la obținerea listei de vouchere”. Încerc încontinuu să fac procedura, nu merge.
Utilizatoare:
Aceasta a spus că a încercat în mod repetat până la ora 10.09, când a apărut un alt mesaj: „bugetul alocat programului a fost epuizat”.
Ministerul Mediului: „Funcționare garantată la 75.000 de utilizatori pe minut”
Ministerul Mediului a spus că „funcţionarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, afirmând că așteaptă explicațiile tehnice de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
STS a spus că asigură doar serviciile de găzduire, dar că aplicația este dezvoltată de către o companie privată pentru Administrația Fondului de Mediu (AFM).
Black Friday la eMAG cu 280.000 de utilizatori pe minut
Spre comparație, în ziua de Black Friday, pe site-ul eMAG – cel mai mare retailer online din România, se aflau concomitent 283.000 de utilizatori la 7:25 dimineața, potrivit datelor companiei, consultate de Libertatea.
Nu este singura oară când sistemele statului dau rateuri.
Programul Rabla la electrocasnice din 2020, anulat
O problemă asemănătoare a apărut tot la AFM și tot la programul Rabla pentru electrocasnice, dar la ediția din 2020.
Ediția de anul trecut a fost amânată cu câteva minute înainte de start, apoi a fost suspendată. Inițial, AFM a acuzat suspiciuni de fraudă, aplicația neputând fi accesată.
La acel moment, șeful AFM, Dan Cătălin Vatamanu, a fost demis.
Libertatea a scris atunci că responsabilii s-au speriat, de fapt, de numărul mare de oameni care așteptau pe site.
Ulterior, Tanczos Barna, ministrul mediului, a declarat că programul va fi reluat după ce aplicația va fi remediată. Conform ministrului, la acel moment, aplicația permitea 40.000 de utilizatori simultan.
„Hackerii” de la IMM Invest
Tot în 2020 a mai avut loc un episod, la lansarea programului IMM Invest, prin care firmele puteau primi credite fără dobândă.
Programul a fost lansat inițial în data de 17 aprilie, dar a fost copleșit de numărul mare de cereri, iar platforma a cedat.
Florin Cîțu, la acel moment ministru al finanțelor în Guvernul Orban, afirma că este vorba de un atac cibernetic. „Hackerii‟ de care vorbea acesta nu au fost niciodată prinși.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat ulterior că, de fapt, platforma nu fusese bine pusă la punct și a fost accesată de 400.000 de ori într-o oră.
Platforma a fost trecută la STS, iar programul a fost relansat din 28 aprilie 2020.
Scandalul de la Casa Verde
În septembrie 2019 a mai avut loc un episod asemănător la programul Casa Verde. Acesta este derulat de către Administrația Fondului de Mediu.
Prin programul Casa Verde, românii își puteau monta panouri fotovoltaice.
Sistemul în care se depuneau cererile a fost la rândul său oprit de către AFM, tot după suspiciuni de fraudă, din cauza unei firme care ar fi încărcat mai multe aplicații.
DIICOT a deschis un dosar în această cauză, dar l-a clasat întrucât „faptele nu există‟.
Organizația non-guvernamentală Greenpeace a acuzat atunci că blocarea programului s-a soldat cu respingerea a aproape 9.000 de solicitări dintr-un motiv care era imputabil AFM.
Blocarea cardurilor de sănătate
În vara anului 2019 a mai avut loc încă un eveniment similar. La acel moment, sistemului național care gestionează funcționarea cardurilor de sănătate a fost blocat vreme de mai bine de două săptămâni.
Daniel Osmanovici, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), declara atunci că „oamenii mor și cu un sistem și fără un sistem”.
„Din păcate, soluțiile pe care le avem la îndemână în momentul de față, cu resursele pe care le avem, nu pot face acea ajustare care să ducă sistemul în zona în care să nu mai apară sincope. Blocajele sunt prin prisma cantității uriașe de date, 76 de milioane de inputuri în sistem la nivelul unui an. Mi se pare o cifră uriașă”, a mai afirmat acesta.
Sistemul informatic de la ANAF
În luna aprilie 2018, un alt sistem informatic al statului avea să cadă: cel al Fiscului.
La acel moment, cetățenii care au stat la cozi ca să își plătească taxele și impozitele au fost trimiși acasă pentru că sistemul informatic a căzut și nu se mai putea face nicio operațiune, potrivit Adevărul.
Serverele Fiscului nu funcționaseră nici între 15 și 22 martie, iar Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor de la acel moment, a fost nevoit să își ceară scuze contribuabililor nemulțumiți.
Digitalizarea Fiscului este unul dintre subiectele spinoase din România. România a avut la dispoziție 70 de milioane de euro printr-un program încheiat în 2013 cu Banca Mondială pentru modernizarea Fiscului, dar acesta a fost un eșec.
Acum, digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este trecută în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Programatorii români, apreciați
În timp ce sistemele statului au probleme de funcționare, IT-iștii români sunt foarte apreciați, atât peste hotare, cât și în țară.
În România au centre IT giganți internaționali precum Microsoft, Oracle, HP, Amazon sau Harmann/Samsung, în vreme ce o serie de companii românești au ajuns la evaluări de miliarde de dolari.
UiPath, cea mai cunoscută dintre acestea, realizează roboți software și s-a listat pe bursa de la New York. Compania are acum o evaluare de 23 de miliarde de dolari.
De asemenea, DataBricks – companie de date și inteligență artificială – cofondată în SUA de către doi români și alte persoane, a ajuns la o evaluare de 38 de miliarde de dolari în luna august, după o injecție financiară de 1,6 miliarde de dolari de la o serie de investitori, conform Forbes.
Alte companii IT românești cu prezență internațională sunt Elrond, Softwin, FintechOS și eMAG.
Potrivit unui studiu realizat de Dealroom, Google for Startups și Atomico, Estonia, România și Polonia au creat cele mai valoroase startup-uri tech începând cu anul 2000 în centrul și estul Europei, scrie Economica.net.
Pe primul loc se află Estonia, cu o valoare cumulată de 32 de miliarde de euro, urmată de ţara noastră, cu 27 de miliarde de euro. UiPath domină ca valoare, iar celelalte două companii menționate sunt eMAG şi Bitdefender.
Polonia ocupă locul al treilea, cu o valoare de 25 de miliarde de euro pentru ecosistemul său de startup-uri.