Cuprins:
Situația actuală a siguranței rutiere în România
Deși România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de victime față de 2019, cu peste 20%, țara noastră continuă să se confrunte cu un număr ridicat de accidente rutiere. Drumul național rămâne unul dintre cele mai periculoase, contribuind semnificativ la totalul deceselor. Grupurile cele mai vulnerabile în fața accidentelor rutiere sunt tinerii (18-24 de ani) și adulții în vârstă (peste 65 de ani).
La nivelul întregii Uniuni Europene, rata medie a mortalității rutiere este de 44 de decese la un milion de locuitori, în timp ce România se află semnificativ deasupra acestei medii.
Obstacolele în atingerea obiectivului UE
Chiar dacă se observă o scădere a numărului de decese din accidente rutiere, ritmul general de îmbunătățire rămâne prea lent. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, nu sunt pe cale să atingă obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.
Comisia Europeană a implementat deja măsuri pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, cum ar fi cerințe mai stricte pentru permisele de conducere și măsuri de aplicare mai eficiente la nivel transfrontalier. În curând, va fi adoptată și o nouă legislație privind inspecția tehnică auto pentru a reduce numărul vehiculelor nesigure pe drumurile din UE.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ee6877e758a1c671f20f2623d1445c5.jpg)
Cele mai sigure țări din UE
Suedia și Danemarca continuă să fie cele mai sigure țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, cu rate scăzute ale mortalității: 20, respectiv 24 de decese la un milion de locuitori. În contrast, România și Bulgaria au înregistrat unele dintre cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, deși au reușit să înregistreze scăderi semnificative față de 2019.
Drumurile rurale rămân cele mai periculoase, fiind implicate în 52% dintre decesele rutiere. Bărbații reprezintă 77% dintre victimele accidentelor rutiere, iar adulții în vârstă și tinerii sunt cei mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor.
Situația accidentelor rutiere în România în 2024
Conform datelor furnizate de Poliția Română, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, s-au înregistrat 3.862 de accidente la nivel național, soldate cu 1.333 de persoane decedate și 2.980 rănite grav. Comparativ cu anul 2023, se observă o scădere a numărului de accidente (-5,7%), a numărului de persoane decedate (-3,9%) și a numărului persoanelor rănite grav (-6,7%).
Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave în România sunt:
- Indisciplina pietonilor (17,7%);
- Nerespectarea regimului legal de viteză (15,9%);
- Indisciplina bicicliștilor (11,2%).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7429215fa736f8c5ca89afadbe6435c2.jpg)
Aceste trei cauze au generat 46,4% din totalul deceselor, cu indisciplina pietonilor reprezentând 21,9%, nerespectarea regimului legal de viteză 18,3% și indisciplina bicicliștilor 6,2%.
Măsuri luate de autoritățile române
În primele 11 luni ale anului 2024, Poliția Română a aplicat 1.790.503 sancțiuni pentru nerespectarea normelor de circulație, dintre care: – 69.225 de sancțiuni pentru indisciplina pietonilor – 662.608 sancțiuni pentru nerespectarea regimului legal de viteză – 77.319 permise de conducere reținute.
De asemenea, au fost constatate 20.999 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, dintre care 6.957 de infracțiuni pentru conducerea unui auto sub influența băuturilor alcoolice.
Prin accesarea de fonduri externe nerambursabile, Poliția Română a achiziționat:
- Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor
- Sisteme electronice mobile de depistare a substanțelor stupefiante în salivă;
- Motociclete;
- Kit-uri de semnalizare rutieră;
- Sisteme de cercetare la fața locului.
Aceste investiții au ca scop îmbunătățirea capacității de intervenție și prevenire a accidentelor rutiere.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Ttyy • 19.03.2025, 12:30
Problema este daca supraviețuiește bengosu' si trimite pe altul la judecata de apoi, sau daca moare el si mai ia si un nevinovat cu el. Altfel, un bengos mai putin, o lume mai sigura.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b0c91be799069fd5455258a2481e3b9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c153ca28b3713d6d28333ae1e08555d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)