Cifrele oficiale: deși România tratează în spital 60% din cazurile de COVID-19, de trei ori mai mult decât media ţărilor europene, decesele sunt mult mai multe

În ultimele două săptămâni, în România, rata mortalităţii din cauza COVID-19 a ajuns la 2,8 decese la suta de mii de locuitori, de peste 5 ori mai mult faţă de media europeană de 0,5 decese la suta de mii locuitori. Informaţiile sunt prezentate în ultimul raport epidemiologic realizat săptămânal de Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC). 

Rata mortalităţii la nivel european, de 5 COVID decese la un milion de locuitori la nivel european, este stabilă de 72 de zile, mai spune raportul ECDC. 

România, ţara europeană care tratează cele mai multe cazuri în spital

Cele mai recente date ECDC arată că, la nivel european, 22% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 ajung să fie spitalizaţi, iar dintre aceştia, 9% necesită îngrijiri în secţia de Terapie Intensivă – selecţia făcându-se în funcţie de vârstă, afecţiuni preexistente, dar şi protocoale terapeutice în unele ţări.

În cazul majorității celorlalte sisteme europene de sănătate, ele tratează în spital mai puţin de o cincime din cazurile diagnosticate. Iar țări precum Norvegia, Luxemburg, Slovenia, Slovacia tratează aproximativ sau sub o zecime din pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 în spital. 

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Cum se poate explica spitalizarea din România?

Acest lucru poate însemna:

• Fie o abordare diferită faţă de ce înseamnă o infecţie gravă şi când trebuie tratată în spital, la nivel de sistem medical.
• Fie faptul că majoritatea infecţiilor uşoare nu sunt diagnosticate în România, prin urmare proporţia infecţiilor grave în totalul cazurilor diagnosticate este mult mai mare la noi.

Tratăm în spital multe cazuri ușoare și medii

Dintre cazurile spitalizate în întreaga Europă, 19,5% din pacienţi nu supravieţuiesc, potrivit datelor ECDC. 

Din România lipsesc multe date, în sistemul european de raportare

În sistemul european integrat la nivelul ECDC, ţările trimit date epidemiologice despre cazuri şi decese. O bună parte din aceste ţări trimit informaţii despre toate cazurile diagnosticate. Este cazul Norvegiei, Suediei, Islandei, Maltei, Olandei, Austriei, Irlandei, Estoniei. 

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

În schimb, după cum arăta ieri Libertatea, România transmite date despre numai 20% dintre cazuri şi decese COVID-19. 

Ce arată, totuși, datele pe care le-am găsit

Cum Ministerul Sănătății a răspuns ziarului că nu are datele, Libertatea a analizat informaţiile disponibile pe platforma ECDC pentru a vedea cum stă România faţă de celelalte state europene la parametri esenţiali pentru o evaluare a gestionării epidemiei. 

Însă, dată fiind proporţia mică a anumitor date în numărul total de cazuri diagnosticate la nivel naţional (circa 20%), este greu de spus dacă toate aceste informaţii sunt sau nu reprezentative pentru întreaga gestionare a pandemiei în România. 

De pildă, pentru doar 706 decese COVID-19, România a transmis informaţii legate de durata de la diagnostic la deces, rezultând o medie de 9 zile, ceva mai mică decât media europeană: 10 zile. 

Dacă ne uităm la durata spitalizării (intervalul internare-deces) pentru pacienţii morţi de COVID-19, media la nivel naţional este de 12 zile (pentru 733 de decese raportate în sistemul european), mai mică decât media europeană: 14 zile şi mult mai mică decât media înregistrată în ţări precum Norvegia: 26 zile. 

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

De ce bolnavii noștri mor mai repede?

Nu este clar ce înseamnă de unul singur acest indicator, însă faptul că pacienţii morţi de COVID-19 în România petrec mai puţin timp în spital decât alţi pacienţi poate înseamnă că: 

• Pacienții români  au fost depistaţi mai târziu. 
• Boala a avansat pur şi simplu mai rapid la ei, din cauza protocoalelor diferite sau a altor motive ce ţin de sistemul medical (aici pot intra și suprainfecțiile dobândite în spital, care sunt în continuate raportate insuficient sau deloc). 

Desigur, o concluzie mai clară nu poate fi trasă decât de specialişti şi analizând datele pentru întreaga epidemie (numărul total de cazuri) şi combinând ce spun diferiţi indicatori. Datele sunt disponibile online şi actualizate săptămânal aici.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro