ComenteazăIronia situației nu i-a scăpat președintelui României, Klaus Iohannis, care vede însă în ea o șansă pentru țara sa de a-și demonstra capacitățile restului Uniunii Europene.
„România este tratată adesea ca o țară de mâna a doua, cu oameni nepregătiți. Nu suntem așa. Suntem o țară serioasă, cu oameni bine pregătiți. Aceasta va fi o ocazie să arătăm că putem gestiona probleme complicate”, a subliniat Iohannis, într-un interviu acordat site-ului Politico la Bruxelles.
Iohannis se va afla sub presiunea de a garanta că Bucureștiul va exercita cu imparțialitate președinția Consiliului UE, simultan cu încercarea de a apăra drepturile celor aproximativ 400.000 de români care trăiesc acum în Marea Britanie.
Românii și bulgarii au obținut în ianuarie 2014 dreptul de a munci fără restricții în Marea Britanie, la șapte ani după ce statele lor au aderat la UE. Presa și politicieni de dreapta din Marea Britanie au avertizat atunci că est-europenii le vor invada țara după ce piața muncii le va fi deschisă. Deși aceasta nu s-a întâmplat la o asemenea scară, sentimentul antiimigrație a persistat și dictează tonul negocierilor între Londra și UE.
România nu va avea o poziție agresivă
Președintele a spus fără urmă de îndoială că, asemeni multor altor lideri europeni, consideră libertatea de mișcare a cetățenilor UE drept o „linie roșie”, fără de care Marea Britanie post-Brexit nu poate conta pe acces liber la piața comună europeană.
Nerespectarea sau neacceptarea libertății de mișcare, în opinia mea, anulează accesul la piața internă”, a subliniat președintele român.
Însă, Otilia Dhand, o analistă de la firma de consultanță Teneo Intelligence, suține că România nu va avea o poziție agresivă în timpul viitoarei sale președinții europene. Românii „vor dori să fie văzuți ca administratori eficienți ai acordului care se negociază”, susține Otilia Dhand.
Publicația Politico aminteşte ascensiunea lui Iohannis. Jurnaliștii scriu că acesta a venit la putere acum doi ani, pe un val de nemulțumire legat de corupția din țară. Profesorul de fizică înalt, cu vorba domoală, originar din Sibiu, este un președinte atipic pentru România: este primul din Transilvania și tot primul provenit dintr-o minoritate, cea germană, și nu e ortodox ca majoritatea românilor.
Iohannis, un mediator bun
Mii de români din străinătate au stat la cozi la sediile ambasadelor române pentru a vota în favoarea lui în noiembrie 2014, într-o competiție în care s-a confruntat, ca reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL), cu Victor Ponta, atunci prim-ministru din partea Partidului Social-Democrat (PSD). Guvernul Ponta a fost acuzat atunci că a încercat să împiedice votul diasporei pentru Iohannis, care a câștigat în final cu 54% din opțiuni, scrie Politico.
„Am promis un alt fel de politică: transparentă, cu un spaţiu public mai calm, cu rezultate mai bune şi măsurabile, cu excluderea corupţilor din partide”, mai spune Iohannis.
Sunt menţionate şi criticile la adresa lui Iohannis pentru stilul său lent, care a generat nemulţumiri în presă şi în rândul politicienilor, obişnuiţi cu stilul exploziv al preşedinţilor anteriori, proveniţi din sudul şi estul ţării. Iohannis argumentează în schimb că dezbaterile publice sunt acum „mai ordonate, mai cizelate”.
„Până acum, a demonstrat că este un mediator foarte eficient între diversele formaţiuni politice din Parlament”, mai spune Otilia Dhand, consultant Teneo Intelligence.