Conform proiectului, România va plăti suma de 521 de milioane de lei către ESA în două tranșe: una de 321 de milioane până la data de 19 octombrie și alta de 200 de milioane de lei până la 31 decembrie.
Potrivit notei de fundamentare, în prezent sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 294 de entități românești, private și de stat, din industrie, cercetare și universități. Acestea au încheiat peste 250 de contracte în ultimii patru ani.
„Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale în jurul valorii de 86% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale permițând creșterea la 100%, acest retur fiind superior celui obținut în programul de cercetare și inovare ale Uniunii Europene”, se mai arată în document.
Restanțe din era Dragnea
România a început să acumuleze restanțe începând cu anul 2017, când PSD era la guvernare alături de ALDE.
De la 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și comitetelor de program ESA.
Firmele și universitățile ar putea pierde finanțările
„Perpetuarea situației poate să conducă la consecințe foarte serioase ca suspendarea contractării proiectelor cu România”, se precizează în nota de fundamentare.
Documentul mai arară că mediul industrial s-a plâns că nu mai este acceptat în consorțiile internaționale, deoarece coordonatorii acestora „au primit instrucțiuni din partea statelor de care aparțin să nu mai includă parteneri români pentru a nu risca respingerea de către ESA a întregii propuneri de proiect”.
„România trebuie să își respecte angajamentele”, a declarat, într-un comunicat emis vineri, Sebastian Burduja, ministrul cercetării, digitalizării și inovării.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro