• România a recunoscut, în două cazuri recente, în plin război, inclusiv deciziile magistraților din Rusia și a extrădat infractorii lor.

„Sunt o victimă a regimului represiv al lui Ramzan Kadîrov”, a spus Amina Gerihanova în sala de judecată a Curţii de Apel Suceava.

Ruşii au acuzat-o pe femeia de 36 de ani din Groznîi că a luptat în Siria, alături de o grupare teroristă, şi au dat-o în urmărire prin Interpol. Amina a fost prinsă de poliţiştii din Suceava pe 11 martie anul acesta, în timp ce încerca să intre în România, alături de fiul ei de 8 ani. 

Femeia extrădată în Rusia

La procesul care a urmat în vederea extrădării ei, Amina a spus că dosarul din Rusia „e fabricat” şi că „niciun judecător din Cecenia nu e independent, ci face ceea ce îi spune Ramzan Kadîrov”, liderul Ceceniei și unul dintre apropiații lui Vladimir Putin. „Dacă autorităţile cecene vor afla ce am declarat la acest termen de judecată, cu siguranţă nu mă vor lăsa în viaţă”, a avertizat femeia.

În sprijinul ei, VAYFOND, o organizație cecenă pentru drepturile omului, a organizat proteste în faţa ambasadelor României din Viena, Oslo şi Dublin, acuzând că ruşii „se răzbună pe Amina din cauza soțului ei, care a murit în Siria”. 

Dar pe 18 aprilie, Curtea de Apel Suceava a decis că Amina Gerihanova trebuie să fie predată Federaţiei Ruse. Femeia a atacat decizia, dar Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins contestaţia, pe 4 mai.

Amina Gerihanova a fost predată în Rusia la 54 de zile după ce a fost reţinută de poliţiştii români. Pentru judecătorii de la noi au fost de ajuns garanţiile scrise oferite de autoritățile ruse, care au spus că Amina „nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante”, că ea „va putea să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse”, după ce-şi rezolvă afacerea judiciară, dar şi că „angajaţii Ambasadei României în Federaţiei Rusă o vor putea vizita în închisoare, pentru a verifica respectarea garanţiilor”.

Medicul trimis în Rusia pentru o fraudă de două milioane de euro

Aceleaşi asigurări au fost oferite de către ruși şi în cazul medicului Andrei Skripii, un alt caz, care a fost predat la două zile după Amina. 

În Rusia, Skripii este acuzat că a comis o fraudă de două milioane de euro, după ce, ca director al unei firme de  construcţii, a vândut fictiv apartamente către 133 de persoane şi a fugit cu banii. Mai întâi în Ucraina şi de aici în România, unde a fost reţinut pe 7 martie.

La procesul de la Curtea de Apel Suceava, medicul rus a spus că dosarul lui „e fabricat” şi că, în urma acestor acuzaţii, a suferit un preinfarct şi a rămas cu un singur rinichi. La 28 martie, el a depus şi o cerere de azil în România, care se afla în curs de soluţionare pe 6 mai, atunci când judecătorii români au decis extrădarea lui.

Am extrădat un israelian în mai puțin de o lună, Tel-Avivul refuză extrădarea mai multor români

De doi ani aşteaptă România ca Israel să-l extrădeze pe Beraru (Baror) Shmuel Sorin, condamnat aici la 5 ani de închisoare pentru spălare de bani. Potrivit Ministerului Justiţiei, Israel a comunicat că refuză predarea lui, pentru că atunci când a comis infracţiunea în România, acea faptă nu era incriminată şi acolo. Un alt cetățean român fugit în Israel de justiția din România de ani de zile este Elan Schwartzenberg.

La începutul acestui an, Israel a cerut României extrădarea lui Alter Alexandru (fost Avraham Itzhak). Bărbatul, care deţinea acolo 14 şcoli de şoferi, e acuzat că a ţinut evidenţe contabile paralele şi s-a sustras de la plata taxelor, fraudând statul israelian cu peste 6.000.000 de dolari. 

A fugit din Israel din 2016, pentru că „se temea pentru viaţa sa şi a familiei sale”, după cum a declarat el la Curtea de Apel Bucureşti. A fost reţinut de poliţiştii români la 17 februarie anul acesta, iar pe 15 martie, în mai puţin de o lună, judecătorii au decis extrădarea lui.

„Faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile au corespondent în legea penală română, întrunind conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală”, a explicat Curtea de Apel Bucureşti.

Englezul predat Bulgariei pentru că a ucis un câine

Pe numele lui George Rowlett Raxmond, un tânăr de 33 de ani din Marea Britanie, procuratura din Blagoevgrad (Bulgaria) a emis un mandat european de arestare după ce acesta „a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni: o infracțiune de cruzime contra unei vertebrate, cauzarea morții unui animal în mod ilegal cu provocare de durere extrem de intensă sau cu cruzime extremă, două infracțiuni de amenințare a unei persoane cu moartea”.

La începutul lunii octombrie 2019, pe când era cazat în Bansko, o staţiune de schi din Bulgaria, George a ucis un câine maidanez, în camera sa de hotel. Iar două luni mai târziu, aflându-se în Sofia, el a ieşit pe stradă înarmat cu un cuțit şi a început să ameninţe oamenii că-i omoară.

A fost dat în urmărire internaţională în noiembrie 2021, iar după numai câteva zile, el a fost identificat şi reţinut de poliţiştii români. 

În procesul în care s-a judecat extrădarea lui, George a spus că nu e de acord să fie predat bulgarilor, că cere să îi fie respectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate, că are un copil, o soție, iar aceasta nu câștigă bani. 

El a mai spus că, înainte de a ucide câinele, fusese mușcat de el şi suferise răni grave. Niciun argument nu a convins Curtea de Apel Bucureşti. După ce, în februarie anul acesta, ÎCCJ a decis rejudecarea cazului, judecătorii au decis, pentru a doua oară, ca George Rowlett Raxmond să fie trimis în Bulgaria, pentru a-şi executa pedeapsa cu închisoarea.  La 17 mai, decizia a fost menţinută de ÎCCJ și britanicul a fost expulzat. 

În privința „reciprocității”, ce face justiția britanică în cazul deciziilor din România? 

Un tribunal din Londra a „întors” practic o condamnare definitivă și a decis să nu-l extrădeze pe Gabriel Popoviciu, condamnat în România pentru o fraudă imensă.

Cât durează la noi procedura de predare a fugarilor

La Blagoevgrad, în arest preventiv, se află și Elena Udrea, condamnată la 6 ani de închisoare pentru infracţiuni de corupţie. Fostul ministru aşteaptă de 61 de zile decizia judecătorilor bulgari, care analizează cererea de punere în executare a mandatului european de arestare emis de România.

În astfel de cazuri, conform datelor publicate de EuroJust, persoanele căutate au fost predate, în medie, în 17 zile, dacă exista acordul lor, şi, respectiv, în 56 de zile, dacă ele nu şi-au dat consimțământul.

În România, procedura poate dura de la o zi, precum în cazul Milena Katic, reţinută în seara de 31 mai şi extrădată pe 1 iunie în Franţa, şi până la 163 de zile, cum a fost în cazul englezului trimis în Bulgaria.  

  • 7 zile a durat procedura pentru Morhun Denys, acuzat de înșelăciune în Austria. După ce autorităţile de acolo au emis un mandat european de arestare pe numele lui, Morhun a fost reţinut, pe 6 mai anul acesta, în România. El a fost de acord să se întoarcă în ţara lui, iar Curtea de Apel Iaşi a dispus, la 13 mai, ca el să fie predat.
  • 13 zile au trecut de la reţinerea norvegianului Rai Manvir Singh şi până la decizia Curţii de Apel Bucureşti. Bărbatul e acuzat de autorităţile din Norvegia că a înșelat instituţii de credit şi persoane fizice cu peste două milioane de euro. A fost de acord să fie predat, iar judecătorii români au emis decizia pe 17 mai.

Olandez, extrădat în 12 zile după ce a spus că „n-a făcut nimic”

  • 12 zile a durat până când autorităţile române au predat Bulgariei un cetăţean olandez acuzat acolo de fraudă. Edens Alfons Theodoor a sedus o femeie pe care a convins-o să-i dea 57.000 de euro, apoi a venit în România şi a fost reţinut de poliţiştii din Arad pe 29 decembrie 2021.

Edens s-a opus să fie trimis în Bulgaria, solicitând instanței de la noi „să indice ce dovezi există, pentru că nu a făcut nimic”. La 10 ianuarie anul acesta, Curtea de Apel Cluj a decis predarea lui.

În 2002, printr-o Decizie-Cadru, Consiliul Europei a legiferat mandatul european de arestare, pentru a simplifica procedurile de predare între statele membre.

„Statele membre execută orice mandat european de arestare, pe baza principiului recunoașterii reciproce.” Decizia-Cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre

 
 

Urmărește-ne pe Google News