Iată o întrebare din perspectiva căreia aburii cafelei ar trebui să alunge norii oricărei crize, de orice natură ar fi ea. Până una-alta, cântărim mult şi cumpărăm tot mai puţin. Atât de puţin, că am putea inventa o nouă unitate de măsură. O spun vânzătorii din magazine, care au observat că tot mai mulţi români redescoperă savoarea cafelei la vrac sau fac loc, în coşul de cumpărături, unor produse de care nu auziseră în reclame, adică mărcile private ale retailerilor. Concret, românul prins în statistici consumă, anual, 2,3 kilograme de cafea, de aproape patru ori mai puţin decât danezii, arată un studiu recent despre consumul naţional, care plasează România pe locul 26 într-un clasament european (media din UE – 4 kg/cap de locuitor). Şi plăcerea cotidiană a cafelei aromate şi aburinde ne va costa din ce în ce mai mult.
Creşterea preţului cafelei este urmarea nefastă a unui 2014 din cale-afară de prost pentru cultivatorii de cafea din Brazilia. Însă, dincolo de vremea nefavorabilă pentru recolte, mai sunt doi factori care au dus la scumpirea boabelor: cererea tot mai mare pe pieţele emergente şi stocurile reduse.
Apropo de preţ, în România, cafeaua costa, în 2013, 8,6 euro/kilogram, iar o reducere de acciză şi de TVA ar conduce la o scădere a preţului cu până la 70 de eurocenţi.