Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

„Jaful secolului” a făcut înconjurul lumii, iar lumea credea că în spatele acestei fapte se află hoți de opere de artă experimentați. În schimb, a ieșit la iveală faptul că aceștia erau doar niște simpli hoți care nu aveau prea multe cunoștințe despre arată sau despre cum să o vândă.

Regizoarea Jorien van Nes a adus la viață povestea care a captat atenția întregii lumi în documentarul „Kunstroof”, reconstituind evenimentele pe baza transcrierilor interogatoriilor oamenilor legii.

Cei doi autori ai jafului, Adrian Procop și Radu Dogaru, au primit ajutor și din partea altor conaționali: Eugen Darie, Alexandru Bitu, Petre Condra și mama lui Dogaru, Olga.

Filmul jafului de la Rotterdam

Profitând de sistemul de securitate nu prea bine pus la punct, cei doi români au reușit să se strecoare în interiorul clădirii folosind o ieșire de urgență. Au smuls operele de artă de pe pereți și, în mai puțin de trei minute, au ieșit cu „prada”. 

Recomandări

Tudor Duma a fost condamnat la închisoare. Maru, dealerul lui Vlad Pascu, a primit o sentință de patru ani și trei luni de închisoare

Românii au furat un tablou semnat Picasso, două de Monet, unul de Freud, unul de Matisse, unul de Gauguin și unul de  Meijer de Haan. Picturile făceau parte din colecția Triton a Cordia Port Barons și erau expuse la Kunsthal în cadrul expoziției aniversare Avant-Gardes.

Tablourile au ajuns în portbagajul unei mașini roșii Peugeot, care fusese parcată în inima Rotterdamului, nu departe de sediul Poliției, conform publicației Nos.nl.

Se pare că cei doi hoți ar fi dat nas în nas cu doi polițiști chiar în apropierea muzeului. La acea vreme, oamenii legii nu știau că în fața lor se află niște infractori care urmau să devină cunoscuți pentru „jaful secolului”.

Au încercat să vândă tablourile

Ulterior, în dimineața zilei de 16 decembrie, s-a aflat că muzeul Kunsthal fusese călcat de hoți. În același timp, românii părăseau orașul, având încărcătura prețioasă în portbagaj. Aceștia au încercat să găsească cumpărători, iar prima oprire a fost în capitala Belgiei, Bruxelles.

Recomandări

Bonusuri uriașe plătite de o companie de stat din România: Nuclearelectrica dă 800 de milioane de euro privaților ce vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Neavând cunoștințe despre lumea artei, ei nu au reușit să vândă tablourile. Au sfârșit prin a fi arestați, iar Radu Dogaru a fost condamnat la șase ani de închisoare, în vreme ce Eugen Darie a primit cinci ani și patru luni de închisoare.

Alexandru Bitu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, iar Olga Dogaru, mama unuia dintre autorii jafului, a primit 2 ani. De asemenea,  Petre Condra a fost condamnat la plata unei amenzi penale  în valoare de 45.000 de lei.

Mama lui Radu Dogaru a încercat să-și scape fiul de închisoare, arzând operele de artă în sobă. Cu toate că povestea ar putea avea acest final, se crede că nu toate picturile au fost mistuite de flăcări.

„Nu puteam finanța infractori”

Astfel, după mai bine de un deceniu de la „jaful secolului”, regizoarea Jorien van Nes a lansat documentarul „Kunstroof”. 

Fiind întrebată dacă era pasionată de artă înainte de a realiza documentarul, Van Nes a spus că vizita „marile muzee din Madrid sau Paris”, însă nu „operele de artă în sine” au făcut-o să vrea să facă acest documentar, „ci circumstanțele bizare ale acestei povești”.

Recomandări

Emanuela Ignățoiu-Sora, feministă: „Asistăm de multă vreme la adevărate mișcări de restrângere a drepturilor femeilor și realegerea lui Trump nu va duce la o calmare a acestora”

Ba mai mult, regizoarea a dezvăluit că a încercat să-i aducă pe adevărații făptași în documentar, precizând că a vorbit cu doi dintre ei după ce și-au ispășit pedepsele.

„Ne-am întâlnit la o terasă, la Marea Neagră. Mi-aș fi dorit să îi am în documentar, dar cereau foarte mulți bani. Nu puteam finanța infractori ca Dogaru cu fonduri publice”, a spus Jorien van Nes.

„Cred că mama lui Dogaru a ars câteva”

Regizoarea a fost, de asemenea, întrebată dacă s-a gândit să realizeze un thriller, în loc de un documentar.

„La început, când puțini oameni voiau să colaboreze la realizarea documentarului, m-am gândit la asta. Dar, în cele din urmă, din punctul meu de vedere, documentarul se concentrează pe detaliile și întorsăturile bizare ale poveștii. De asemenea, am vrut ca actorii să privească direct în cameră în timpul scenelor de interogatoriu. Nu vezi asta foarte des în documentare, ceea ce uneori te face să uiți că actorii recreează scenele”, a mai precizat aceasta.

Referitor la distrugerea operelor de artă, regizoarea a mărturisit că nu este „complet convinsă” că au fost arse toate picturile. „Cred că mama lui Dogaru a ars câteva, dar sunt prea multe indicii care sugerează că unele sunt încă intacte”.

Se pare că, potrivit acesteia, un hoț grec susține că este în posesia a două dintre lucrările furate din acest muzeu din Rotterdam.

Urmărește-ne pe Google News