Românii cu depresie apelează târziu la un specialist: „Oamenii spun: eu nu sunt nebun să mă duc la psiholog sau psihiatru”

„Sunt situații pe care oamenii evită să le trateze. Uneori, poate fi o diferență majoră în calitatea vieții lor tocmai din cauza acestei stigme, pentru că se tem de ce ar spune lumea dacă recunosc că merg la terapie”, a spus medicul psihiatru Alexandru Aricescu, într-o dezbatere online organizată vineri seară, 29 octombrie, de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Oamenii spun: eu nu sunt nebun, nu mă duc la psiholog sau psihiatru. Dar psihologul și psihiatrul nu tratează doar oameni nebuni, ei tratează oameni normali în perioade mai dificile din viață. Fiecare dintre noi poate avea o perioadă cu stres, cu anxietate, cu tulburare de somn sau să treacă printr-un episod depresiv.

Alexandru Aricescu, psihiatru:

Cum se manifestă depresia și prin ce se diferă de anxietate

Anxietatea, un episod depresiv, tulburarea de somn sau burnout-ul nu înseamnă ceea ce oamenii pot cataloga drept „nebunie”, mai atrage atenția medicul. Sunt afecțiuni ce se pot trata cu succes la psiholog sau la psihiatru, în funcție de severitatea lor. Netratate, acestea pot duce la lucruri mai grave, spune Aricescu. „Un șofer cu tulburări de somn, cu insomnie netratată, spre exemplu, poate face accident”, explică el.

„Noi încă mai avem de lucrat la această stigmă cu care ne confruntăm de ani de zile legat de pacientul care ajunge să apeleze la psiholog sau psihiatru. Depresia nu e un moft și nu e o rușine să ceri ajutor”, punctează psihiatrul.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Ca simptome, depresia se caracterizează prin:

• frustrare, tristețe, deznădejde, descurajare, vinovăție, inutilitate;
• pierderea interesului pentru lucruri care altădată ne făceau plăcere, pentru viață;
• gânduri suicidale;
• modificări ale programului de somn și lipsa apetitului;
• sentimentul de epuizare fizică fără a avea o cauză reală;
• evitarea programului social;
• incapacitatea de a-ți face igiena zilnică.

Pe de altă parte, anxietatea vorbește despre:

• frică, agitație, neputință;
• creșterea frecvenței cardiace;
• atacuri de panică – „vârful de iceberg al anxietății”;
• sentiment de pericol iminent fără un motiv real;
• transpirație abundentă;
• tremur;
• tulburări de somn.

„Dar sunt și simptome comune pentru că în ambele avem această îngrijorare extremă vizavi de cine sunt, cum mă simt, ce se întâmplă cu mine. Ne simțim agitați și neliniștiți”, spune psihoterapeuta Yolanda Crețescu, fondatoarea depreHUB, primul hub antidepresie din România, și președinta Asociației Happy Minds.

Atât anxietatea, cât și depresia se manifestă și prin simptome fizice, precum dureri de cap și de stomac și afectează capacitatea unui individ de a lua decizii. Acel simptom de „cap gol”, de gânduri și idei amestecate care nu se leagă.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

O persoană care are tulburări de anxietate și e mai fricoasă poate să ajungă la o anxietate generalizată. Poate să obosească de atâta spaimă și poate să aibă, deci, și simptome de depresie și să ajungă în depresie cronică.

Yolanda Crețescu, psihoterapeută:

Ce duce la depresie

Pierderea emoțională a unei relații, burnout-ul, stresul intens și reprimarea emoțiilor – toate sunt factori care pot duce la o cădere depresivă, spun specialiștii. „Peste 30% dintre cazurile de anul acesta pe care le-am tratat la cabinet au fost noi, dar am avut și recăderi, persoane cu care am lucrat în trecut 5-6 luni, doi-trei ani s-au simțit bine, apoi s-au întors la cabinet”, mărturisește medicul psihiatru Alexandru Aricescu.

Explicația este simplă: pandemia de coronavirus și tot ce a adus ea – restricții, teamă de infectare, teama pentru cei dragi – i-a dat pe toți peste cap.

Reacția la stresul reprezentat de COVID-19 a dus la o creștere cu aproape 60% a cazurilor de anxietate, jumătate dintre ele necesitând tratament medicamentos, arată un studiu al Institutului Socola din Iași. Au crescut și cazurile de depresie cu aproape 40%, iar dependențele de alcool și droguri, cu aproximativ 40-45%.

Riscul suicidar a crescut, de asemenea, cu aproximativ 13%, mai spune studiul.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

1 din 4 copii și adolescenți ar putea avea depresie cronică

Cei mai afectați de perioada pandemiei sunt adolescenții și tinerii, însă o creștere a tulburărilor anxioase s-a înregistrat și la categoria mai în vârstă, 50-55 de ani, spune psihoterapeuta Yolanda Crețescu.

La nivel global, 1 din 4 copii sau adolescenți are simptome de depresie clinică, în vreme ce 1 din 5 prezintă simptome de anxietate clinică, potrivit unei cercetări a Universității Calgary, din Canada, realizată pe 80.000 de copii.

Simptomele de anxietate și depresie s-au dublat la copii și adolescenți în timpul pandemiei, spune studiul.

„Oricine poate avea o zi proastă. E grav dacă sunt mai multe”

„Oricine poate avea o zi proastă sau să se simtă trist. Dar atunci când sunt mai multe zile proaste una după alta și sunt mai multe săptămâni de tristețe profundă, stări de anxietate, tulburări de somn, când eficiența noastră la serviciu scade, când avem tendința să comunicăm mai puțin, deja se apropie de criteriile unui episod depresiv”, spune Alexandru Aricescu, în dezbaterea COPAC.

E important însă să ne urmărim cu atenție starea și să cerem ajutor specializat înainte să se acutizeze. „Să nu le lăsăm să se adune”, punctează Aricescu.

Dacă identificăm din timp simptomele, putem merge direct la psiholog când ele sunt încă ușoare sau moderate – adică, deși nu funcționăm chiar în parametri normali, încă ne descurcăm. Dacă lăsăm trăirile negative să se adune pe mai multe săptămâni și deja apar stări cu care nu ne-am mai confruntat și gânduri negre, drumul duce la psihiatru și la un tratament medicamentos, explică medicul specialist.

„Atunci când nu ne dăm seama, simptomele se agravează și pot duce treptat la gânduri suicidale. Aici mai intervine și rolul familiei, să ne tragă de mânecă să vorbim cu un specialist”, mai spune Aricescu.

Doar 1% dintre români spun că suferă de depresie

Anxietatea și depresia sunt încă văzute ca un mit, un moft, un „defect al caracterului”.

Și nu pentru că doar atâția români cu depresie sunt, ci pentru că nu merg la medic pentru a fi diagnosticați, chiar dacă au simptome.

Cum să ne comportăm cu persoanele cu depresie

În primul rând, să nu le minimaliza suferința și să nu le-o bagatelizăm, spun specialiștii.

„Oferirea ajutorului cu forța poate adânci anumite simptome pentru că se conștientizează sentimentul de neputință. Trebuie să fim acolo, lângă ei, cu ceea ce au nevoie, în primul rând cu acceptare. Fără a-i critica, fără a-i provoca, fără a le minimaliza suferința. Să vorbească cu cei din casă, dar nu despre acest subiect. Adică să evităm întrebări de tipul «cum te mai simți» pentru că e ca o rană pe care încearcă să se pună coaja și noi o tot rupem”, explică psihologa Yolanda Crețescu.

Și să nu ne lăsăm păcăliți de masca omului vesel. În situația în care au ajuns în depresie cronică, ei obosesc și nu mai au energie să-și ducă planul la capăt. Dar curba ascendentă este una periculoasă pentru că odată ce au energie pot ajunge la suicid. Să nu ne păcălim că a trecut.

Yolanda Crețescu, psihoterapeută:

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro