Românii dau foc la zăpadă, o ard pe grătar și ca să arate că e falsă fac teste în chiuvetă

Teoria zăpezii artificiale, pe TikTok

În ultimele zile a nins în toată țară, în București, stratul de zăpadă a depășit 40 de centimetri.

Sursa: Vlad Chirea, Libertatea

În acest context, mai mulți utilizatori de TikTok susțin că zăpada este falsă și că este trimisă în mod intenționat pentru a face rău oamenilor.

„Explicați-mi și mie de ce nu mă ud pe mână?”, întreabă o tânără după ce a făcut un bulgăre de zăpadă.

„Eu nu știu ce zăpadă e asta și de ce nu mă ud”, mai spune ea.

Videoclipul tinerei de pe TikTok a strâns aproape un milion de vizualizări, 40.000 de aprecieri și  peste două mii de comentarii.

 
 @crisu.13 De ce nu se topește zăpada??? #viralvideos #zapada ♬ sunet original - Cristianaa🫦 
 
 

Oamenii i-au răspuns. „Așa se întâmplă când vezi prima data zăpadă în viață”.

„Așa se întâmplă când vezi zăpada o dată la câțiva ani, uiți ce proprietăți are”, a scris altcineva.

„Câteodată mă faceți să mă simt foarte deșteaptă…”, a scris altcineva.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Zăpada care arde: mit sau realitate

În schimb, alții se amuză de ipotezele extreme și încearcă să demonteze miturile prin experimente științifice simple.

 
 @urfavbllondiiee Experimentul viral 😱 #zapada #fy #fyp #foryou #foryoupage @Alex🎤🎶 @bia ⧗ ➳ ♬ sunet original - 🍓 
 
 

Un alt videoclip a strâns 1,2 milioane de vizualizări pe rețeaua de socializare chinezească. Daniel Cristea a demontat mitul zăpezii care arde.

 Și el a luat un bulgăre de zăpadă pe care încearcă să-l topească.

„Vor să ne omoare ăștia”, spune el în timp ce încearcă să dea foc bulgărelui cu un arzător.

„Am glumit”, continuă bărbatul.

„Aceasta este zăpadă adevărată, numai că cei care au postat clipul nu prea au fost la lecțiile de fizică. (..) Apa care este solidă se transformă direct în gaz și nu o vedem. (..) A înnebunit lumea”, explică el.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Apoi, el pune zăpada într-un pahar și o lasă să se topească la temperatura camerei.

„Mai citiți fizică puțin”, spune bărbatul.

 
 @danielcristea70 #funny #snow ♬ sunet original - Daniel Cristea 
 
 

Explicația: Fenomenul de sublimare

Adevărul este că zăpada se comportă exact cum o dictează legile fizicii, iar lipsa apei lichide la suprafață se explică prin sublimare – procesul prin care zăpada trece direct din stare solidă în gaz, fără să formeze picături vizibile. 

Fenomenul de sublimare se referă la procesul prin care o substanță trece direct din stare solidă în stare gazoasă, fără a trece prin starea lichidă. 

Acest proces are loc atunci când presiunea și temperatura sunt astfel încât punctul de topire al substanței este mai mare decât punctul de vaporizare la o anumită presiune atmosferică, potrivit Atkins Physical Chemistry.

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

Exemple de sublimare  

• Dioxidul de carbon solid (gheața carbonică) – La temperaturi sub -78,5°C, acesta sublimează direct în gaz.  
• Naftalina – Folosită în produse antiparazitare, se sublimează lent la temperatura camerei.  

Concret, sublimarea are loc atunci când moleculele de la suprafața solidului primesc suficientă energie pentru a învinge forțele intermoleculare și a trece direct în faza de vapori.

Acest fenomen este descris de ecuația lui Clausius-Clapeyron, care explică relația dintre presiune și temperatură în schimbările de fază.  

Astfel, românii continuă să testeze zăpada, dar explicațiile științifice rămân aceleași: fenomenul este perfect natural, iar ninsorile nu sunt nici pe departe o conspirație.

O teorie a conspirației mai veche

De fapt, valul de videoclipuri pe TikTok în care românii susțin că zăpada este falsă și nu arde se bazează pe o teorie a conspirației mai veche.

De exemplu, în 2021, un val de aer rece neobișnuit a cuprins statul Texas din SUA. La fel cum fac românii acum, americanii se chinuiau să demonstreze pe social media că zăpada este falsă.

Și în ianuarie 2024, oamenii au încercat să demonstreze pe TikTok, Facebook sau X că zăpada este falsă.

Teoria zăpezii false nu este nouă, ea apare cu regularitate și se bazează pe ideea de „control al vremii”, așa cum sunt și teoriile despre „chemtrails” sau „norii de ploaie însămânțați”.

„În acest caz, teoreticienii conspirației ar putea crede că zăpada artificială indică ceva despre schimbările climatice, despre care spun ei că face parte dintr-o agendă globală de a impune restricții guvernamentale asupra rezidenților”, potrivit Popular Mechanics.

De altfel, în 2021, fizicianul Cristian Presură a explicat fenomenul: „Sunt fenomene mai speciale care scot în evidență fazele apei, în cazul de față sublimarea. (…) În cazurile de aici, este o energie suplimentară care poate să fie de la foc, pentru că focul are foarte multă energie și atunci, în aceste condiții, putem avea sublimare, pentru că gheața se transformă direct în gaz și nu o vedem”. 

De ce sunt oamenii tentați să creadă în teoriile conspirației

Credința în teoriile conspirației este influențată de o combinație de factori psihologici, sociali și cognitivi. 

Nevoia de înțelegere și coerență, precum și nevoia de control sunt factori psihologici care pot determina oamenii să adopte aceste teorii, conform Psychology Today, Very Well Mind și The Conversation.

Cei care caută sens și claritate în fața incertitudinii pot găsi răspunsuri simple în teoriile conspirației. 

Aceste teorii le pot oferi, de asemenea, un sentiment de control în situații de criză sau incertitudine.

Un alt factor psihologic este nevoia de a aparține sau de a se simți special, deoarece teoriile conspirației creează o narațiune în care credincioșii se simt diferiți și aparte de restul. 

Pe de altă parte, factorii cognitivi, cum ar fi biasurile cognitive, joacă un rol important în acceptarea teoriilor conspirației. Biasul confirmării, care constă în căutarea de informații care susțin convingerile existente, este unul dintre acestea. 

Combinarea acestor factori determină predispoziția unei persoane de a crede în teorii conspiraționiste.

Cu toate acestea, ar trebui să verificăm întotdeauna informațiile, pentru a nu cădea în capcana dezinformării și a teoriilor conspirației.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro