17 comentariiAlina Nicoleta Aamoum (46 de ani) locuieşte de 18 ani în Maroc şi spune că este traducător oficial de limba română din ţară
În noaptea cutremurului, era în Marrakesh, unde locuieşte cu familia sa, cel mai mare oraş din zona roşie apropiată de epicentrul seismului de 6,8 grade care a provocat peste o mie de morţi vineri noaptea.
Femeia a descris, pentru cititorii Libertatea, cum a simțit cutremurul și care era atmosfera din oraş, în primele ore de după catastrofă.
„Era 23.10. Majoritatea nu dorm la acea oră şi mulţi dintre oameni sunt afară. Eu eram acasă. A început să se mişte frigiderul, să tremure mesele, se auzeau paharele din bucătărie, din dulapuri. Am stat în casă până s-a terminat şi apoi toată lumea a ieşit afară. Aveau valize, pături, perne, s-au urcat în maşină şi stăteau acolo să doarmă. Până dimineaţa, nimeni nu s-a întors acasă, de teama replicilor. Am înţeles că unii au luat maşina şi au plecat pe câmp, la ieşire din oraş, şi au rămas acolo”, povesteşte Alina Aamoum.
„Toţi românii sunt bine”
Odată cu venirea zorilor şi cu repunerea în funcţiune a reţelelor de telefonie, Alina Aamoum i-a sunat pe toţi românii pe care îi cunoaște din Marrakesh.
„Am lucrat timp de 9 ani la Consulatul de la Marrakesh şi am contact cu toţi românii din oraş. I-am sunat pe toţi de dimineaţă şi toţi sunt bine”, ne asigură ea. „Apoi am vorbit şi cu Ambasada României de la Rabat, care mi-a comunicat acelaşi lucru”, mai spune femeia.
„S-au spart nişte decoruri, însă pereţii nu sunt fisuraţi”
Alina Aamoum spune că, în Marrakesh, cutremurul nu a produs prea multe pagube. Ba chiar cei mai mulţi dintre marocani şi-au reluat viaţa normală chiar începând de sâmbătă. „Se circulă pe stradă, lumea s-a dus la serviciu”, spune femeia.
„Eu locuiesc în Marrakesh, chiar în oraş, într-un bloc la etajul 3. În timpul cutremurului, se mişca est-vest. La noi acasă, s-au spart nişte decoruri, însă pereţii nu sunt fisuraţi, iar liftul funcţionează. Timp de aproape un ceas, s-a oprit lumina în oraş, iar reţeaua la telefon a căzut. La hotelurile mai vechi s-au fisurat pereţii, dar atât…”, explică Alina Aamoun.
Ea spune că oraşul a rezistat pentru că marocanii şi-au învăţat lecţia după un cutremur care a avut loc în anul 1960, în oraşul Agadir, şi care, deşi a avut o magnitudine mai mică decât cel de vineri seara, a dărâmat întreg oraşul.
„De atunci, ei au luat seama şi au început să construiască mai solid. Probabil acesta a fost motivul pentru care nu s-a dărâmat prea mult acum…”, spune femeia.
Cela mai multe victime şi pagube materiale au fost înregistrate în zonele mai sărace din regiunea afectată de cutremuri, unde, la fel ca în Turcia, există multe construcţii fragile.
„Mai grav este în cartierele populare, unde cei de acolo au construit case fără autorizaţie şi fără vreo disciplină în construcţii: nu au nici fundaţia, nici pereţii prea solizi. Sunt case construite din chirpici… Ei bine, acestea nu au rămas în picioare. Oamenii aceştia trăiesc la limita subzistenţei. Unul face pantofi, altul adună gunoiul… Această clasă socială e cea mai afectată”, explică Alina Aamoum.
În Maroc – şi mai ales în Marrakesh – nu a fost niciodată un cutremur, aşa că lumea nu prea ştie ce să facă. Noi, românii, am mai simţit cutremure, ştim despre ce e vorba. Pentru marocani, e prima oară în viaţa lor când se întâmplă aşa ceva.
Alina Nicoleta Aamoum, Marrakesh, Maroc:
Oraşul cu cele mai multe victime
„Cei mai afectaţi sunt în zonele de lângă Marrakesh, la 30-40-50 de kilometri, iar cele mai multe victime sunt însă în oraşul Taroudant (cu 80.000 de locuitori, în estul oraşului Agadir, n.r.). Doar acolo sunt vreo 200 de morţi, din ce ştiu acum”, ne prezintă un bilanţ provizoriu.
În aceste zone, spune că salvatorii încă mai caută victime. „Acum s-au făcut celule de urgenţă, au fost montate spitale mobile, sunt apeluri pentru donare de sânge pentru răniţi… La momentul la care vorbim (14.30, ora României, n.r.), numărul morţilor e peste 800, iar cel al răniţilor – peste 300. Situaţia se schimbă însă de la o oră la alta”, arată Alina Aamoum.
Aceasta spune că efortul salvatorilor este îngreunat de faptul că oamenii din zonele cel mai puternic lovite de cutremur trăiesc izolaţi.
„În Maroc, la ţară, casele sunt foarte împăştiate. Nu e ca-n satele româneşti, casă lângă casă, cu gard. Ei n-au nici gard, nici nimic. O casă izolată pe un deal, apoi la sute de metri altă casă. Ei fac piaţa săptămânal: coboară din 3-4 sate la o singură piaţă. Drumurile principale sunt accesibile cu maşina, dar drumul nu ajunge mereu până în faţa casei”, explică femeia.
Cutremurul, în Casablanca: „A durat un minut, deşi ni s-a părut interminabil”
Cutremurul s-a resimţit şi la 250 de kilometri de Marrakesh, în oraşul Casablanca.
Mariana Milu-Belghiti, rezidentă în oraş, a povestit pentru Libertatea, spaima trăită în toiul nopţii. „Am resimţit cutremurul, chiar ne-a trezit din somn. Cred că totul a durat un minut, deşi nouă ni s-a părut interminabil, mai ales că parcă mergea crescendo. Cei mai mulţi au ieşit pe stradă, mai ales în cartierele populare, unde totul e mai aglomerat, iar casele sunt mai fragile. Abia dimineaţă am aflat situaţia dramatică din jurul epicentrului”, ne explicat Mariana Milu-Belghiti.
„M-a bucurat faptul că mulți oameni au ieșit cu pisicile”
Victoria Țapu locuiește de 19 în Maroc, în orașul Safi, situat în partea de vest a țării, pe malul Atlanticului.
„Pentru mine a fost ceva neașteptat în această zonă, practic lipsita de cutremure. Am știut imediat ca e cutremur de pământ, trăind aceasta experiență cu ceva ani în urmă, în Moldova”, povestește femeia.
Am coborât imediat cu copiii și am ieșit în stradă, mai departe de blocuri… Toata lumea din cartier era în stradă, uniii mai speriați, altii doar nedumeriți, așteptînd alte replici seismice”, povestește românca.
Din fericire, nu s-a repetat și sper să nu se repete. M-a bucurat faptul că mulți oameni au ieșit cu pisicile, cei care le au ca animale de companie.
Victoria Țapu, Safi, Maroc:
„Socrii mei dorm în livadă”
Românii care au rude sau prieteni în Maroc au încercat încă din timpul nopții să ia contactul cu aceștia. Mulți poestesc că au reușit după mai multe ore în care au stat cu frică.
Ramona Maria Stanciu, a povestit pentru Libertatea, că socrii ei care locuiesc în Marrakesh s-au refugiat în afara orașului.
„În această perioadă eu sunt in România. Socrii mei, din Marrakech, sunt safe dar nu mai stau în casa de frică. S-au refugiat undeva inafara orasului și noaptea dorm in livada”, a declarat Ramona Maria Stanciu.
„Casa a dansat, dar e întreagă”
Pe grupurile de Facebook în care românii din Maroc schimbă păreri şi îşi oferă sfaturi, mai mulţi utilizatori au povestit, sintetic, experienţele lor din noaptea cutremurului.
- „În Agadir s-a simțit tare. Toată lumea în stradă, pe câmp, unde am apucat. Un şoc să simți casa mișcându-se dintr-o parte în alta. Îi mulțumim lui Dumnezeu suntem bine”, a scris Mariam.
- „Totul bine în Rabat… Casa a dansat, dar e întreagă. Panică şi apoi linişte totală”, a povestit şi Julia Silvia Năstase.
- „În Benni Mellal s-a simţit puternic, toată lumea a ieşit în strada. Mulţumim lui Dumnezeu că suntem bine”, a scris şi Anişoara Bumbelea.