ComenteazăCele mai recente cifre Eurostat se referă la populaţia activă, cu vârste între 25 şi 64 de ani. La acest capitol, mai puţin de unu din cinci români are diplomă de învăţământ superior. Procentul absolvenţilor este cel mai mic din Uniunea Europeană. Alături de noi, la coada acestui clasament stau italienii şi maltezii. Premianţii Europei au fost irlandezii: aproximativ unu din doi cetăţeni a terminat cel puţin o facultate.
- România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul absolvenţilor de facultate. Doar 17,6% dintre românii cu vârste între 25 şi 64 de ani au diplome de învăţământ superior.
- Numărul studenţilor s-a înjumătăţit din anul universitar 2007/2008 şi până acum.
- A crescut numărul copiilor de 3 ani înscrişi în diverse forme de educaţie timpurie. Procentul se apropie acum de 80%.
În ultimii 10 ani s-au schimbat multe în România, dar mai nimic când vine vorba despre cifrele şcolarizării. Am intrat în Uniunea Europeană pe ultimul loc şi aşa am rămas. Ce s-a schimbat, totuşi, în aceşti ani: populaţia a scăzut dramatic, iar acest lucru se vede şi în numărul studenţilor. Dacă în anul universitar 2007-2008, România avea aproape un milion de studenţi, numărul lor s-a înjumătăţit de atunci şi până acum.
Există un raport al Curţii de Conturi care a tras acest semnal de alarmă: numărul studenţilor a scăzut cu 30% de la Revoluţia din 1989 încoace. În 2017, au început facultatea mai puţin de 500.000 de tineri. Realitatea este că, dintre ei, şi mai puţini se vor putea numi absolvenţi peste câţiva ani. O treime dintre studenţi abandonează pe parcurs. În 1990, cifra era de circa 200.000 de studenţi, iar trendul a fost ascendent până în 2007-2008, de când a început picajul. În actualul ritm, în doar câţiva ani ne-am putea apropia din nou de nivelul de după Revoluţie, însă din motive cu totul diferite.
Paradox: Numărul mic de şomeri, o problemă
Nivelul de şcolarizare afectează direct oportunităţile de angajare. Vestea bună este că România nu are în acest moment probleme cu şomajul. Suntem sub media europeană, cu mult. Doar 3,48% din populaţia activă nu are loc de muncă, pe când în Uniunea Europeană, acest procent este de 7. Vestea proastă este că şomajul redus arată mai mult faptul că ne îndreptăm către o criză a forţei de muncă, decât că avem o economie sănătoasă. Deja în multe sectoare sunt aduşi muncitori din afara României pentru a suplini necesarul.
Anul trecut, aproape 7% din populaţia României fără studii primare era şomeră, iar numai 2,4% dintre cei cu studii superioare nu şi-au putut găsi de lucru.
Cifrele mici înregistrate în acest domeniu nu pot fi toate explicate prin scăderea populaţiei. În 2007, România avea 21,5 milioane de locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică. Acum are puţin sub 20 de milioane. Cu toate acestea, studenţii s-au înjumătăţit. O explicaţie suplimentară este legată de numărul celor care au ales să studieze în afara ţării, după 2007, graţie intrării României în Uniunea Europeană.
Mii de studenţi pleacă anual peste hotare să studieze şi mulţi nu se mai întorc. Şi ei contribuie la acest fenomen, prin care România ajunge să aibă tot mai puţini studenţi.
În statele Uniunii Europene, facultăţile sunt mult mai scumpe decât în România, unde există oricum şi multe oportunităţi de a prinde locuri bugetate. Să faci facultatea în Europa fără să plăteşti taxă de şcolarizare este posibil în ţări precum Olanda, Danemarca şi Finlanda, însă în multe alte state, inclusiv cele preferate de români, costul poate fi uriaş. În Marea Britanie, de exemplu, care conduce acest top al ţărilor cu facultăţi scumpe, cursurile costă şi până la 6.000 de euro pe lună.