Mulți pacienți vor, atunci când au o suferință, să se trateze repede, să nu bată drumul până la cabinetul medicului, unde ar putea sta mult timp până când ajung în cabinet, să își ia sănătatea ”în propriile mâini”. Dacă se simt rău, vor să știe repede ce au, iar cele mai la îndemână căi de a afla cine a avut simptome similare și cu ce s-a tratat sunt ”diagnosticele” de pe internet sau sfatul util al unui prieten.
Medicii atenționează însă că orice tratament greșit poate reduce semnificativ şansa de vindecare.
”Mergeţi la doctor, nu stabiliți diagnosticul de pe internet! La capătul rețelei nu este un medic, ci un computer! Nu există boli, ci bolnavi!” sunt mesajele unei campanii lansate de Colegiul Medicilor din România, pentru ca oamenii să conștientizeze la ce riscuri se expun când aleg tratamente alternative, în locul celor pe care le-ar putea primi de la un doctor.
”Fiecare pacient este o piesă unică, de aceea trebuie să primească medicația potrivită lui, iar aceasta îi poate fi recomandată doar dacă ajunge în cabinetul unui medic, care îi dă un tratament doar după ce îl întreabă despre toate suferințele și îl consultă”, spune Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor.
Date despre câte medicamente consumă pacienții fără a ajunge în cabinetul medicului nu există, dar sunt foarte multe informații de la doctori care spun că unii pacienți le calcă pragul doar după ce s-au tratat cu mijloace alternative și de cele mai multe ori sunt în stadiul avansat al bolii.
Gheorghe Borcean spune că un pericol este și consumul de antibiotice în situații în care acestea nu au efect și crede că este doar o chestiune de timp până când va apărea o generație la care bolile nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice, din cauza rezistenței căpătate de organism ca urmare a consumului exagerat și inutil.
Specialiștii atrag atenția că s-a ajuns la un consum mare de antibiotice și în cazul unei banale răceli, pentru care acest tratament este ineficient. Consumul constant de antibiotice va duce în timp la o rezistență crescută a bacteriilor periculoase la acest tratament. Estimările arată că dacă ritmul consumului de antibiotice va crește, în următorii 30 de ani vor fi milioane de decese cauzate de infecţii cu germeni rezistenţi.
Peste 600.000 de români iau zilnic antibiotice, 3% din populația României
România este pe locul doi în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice la mia de locuitori, după Grecia. Asta înseamnă că peste 600.000 de români iau în fiecare zi antibiotice, spun reprezentanții Ministerului Sănătății.
În medie, fiecare român ia antibiotic aproximativ 12 zile într-un an și, de cele mai multe ori, tratamentul este eronat sau excesiv. Consumul de antibiotice în România este cu 70 la sută mai mare decât media europeană.
Avertizarea specialiștilor este ca pacienții să nu recurgă la automedicație, iar prescrierea antibioticelor să fie făcută doar cu mare prudenţă, acolo unde ele ajută organisul și omorară bacteriile, nu pentru gripă și răceală.
Bolile nu se tratează cu sfaturi de pe internet
Date statistice despre numărul persoanelor care aleg să se trateze folosind informații luate de pe internet nu există, dar din practica de zi cu zi se știe că tot mai mulți pacienți aleg această cale neconvențională.
”La celălalt capăt al rețelei, cel mai adesea nu se află un medic, ci un nemedic sau chiar un computer, iar datele astfel obținute pot fi transferate fără acordul pacientului în big data. Există posibilitatea ca mari rețele și sisteme să își pună datele în comun astfel încât proprietarul datelor (pacientul) să devină doar o informație și un obiect de lucru manipulabil în scop necontrolat”, spune președintele Colegiului Medicilor.
Diagnosticul și tratamentul la un click distanță
Medicii îi atenționează pe cei care vor să își ia sănătatea în propriile mâini și să găsească rapid un diagnostic și tratamentul potrivit la ”un click distanță” că sfătuitorul medical este un anonim, de oriunde din lume. El își asumă calificativul ”medical” doar pentru a câștiga încrederea, dar dacă diagnosticul și tratamentil sunt greșite, nu dă socoteală în fața nimănui. Nu poate fi acuzat de malpraxis, nu plătește pentru greșeli, dar face trafic.
”În felul acesta, pacientul nu mai este o persoană umană, așa cum dorește el să fie privit (trup, suflet și spirit), ci este doar o informație. Și, ceel mai important, aproape toate abordările mijloacelor neconvenționale se sfârșesc cu sfatul de a consulta totuși un medic. Or, atunci când aceasta se întâmplă, se poate să fie prea târziu!”, mai atrag atenția medicii.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro