2005. Cel putin trei fabrici din Vrancea, adica peste 5.000 de femei, muncesc an de an pentru militarii italieni. Din mainile iscusitelor confectionere ies atat hainele de gala ale carabinierilor sau ale militarilor italieni din fortele NATO, cat si cagulele de interventie ale comandourilor fortelor speciale sau vestele antiglont folosite de italieni in operatiunile multinationale de mentinere a pacii precum cele din Afganistan si Irak. in aceste zile fabricile care au castigat licitatiile pentru realizarea uniformelor pentru militarii italieni au terminat, iar unele au si livrat deja echipamentele pentru sezonul rece toamna-iarna si s-au apucat de croit echipamentele pentru primavara-vara lui 2005. „Contractele cu ministerele publice din Italia sunt mult mai avantajoase decat restul contractelor obtinute de la companiile comerciale fiindca sunt la prima mana si atunci si beneficiul este mai consistent.
Cea mai dificila operatiune e insa livrarea fiindca toate produsele sunt verificate la sange de reprezentantii ministerelor din Italia, dupa care, daca isi dau acceptul, sunt incarcate in masini”, a declarat pentru Libertatea Elena Stoica, directorul Tricotton Panciu, singura firma de tricot din Romania care lucreaza pentru militarii italieni. Elena Stoica spune ca pentru o firma care nu este inca in Uniunea Europeana nu e deloc usor sa obtina un contract de acest gen de una singura. „in Uniunea Europeana licitatiile sunt extrem de transparente. Pe Internet gasesti totul, de la contractul cadru pana la conditiile impuse, datele de livrare si datele de plata. in principiu oricine poate obtine un astfel de contract, insa in realitate, acestea nu pot fi obtinute decat de companii puternice din punct de vedere financiar, care pot finanta productia pe o perioada de minimum cinci luni sau pana in momentul livrarii”, spune Elena Stoica.
Practic, pentru a intra pe „piata generoasa a realizarii de imbracaminte militara”, o firma din Romania trebuie sa realizeze un grup de firme din care trebuie sa faca parte o banca finantatoare si o companie de consultanta italiana agreata de ministerele publice italiene. „in grupul nostru de firme Tricotton Panciu este singura firma romaneasca. Restul de firme sunt cele care produc bumbacul si cele care ne furnizeaza noua accesoriile, respectiv fermoare, nasturi si ata de cusut”, spune Elena Stoica, aratandu-ne mai multe echipamente militare (treninguri pentru instructie, cagule, T-short-uri etc.) produse de confectionerii din subordinea sa.
in fabricile din Vrancea nu se produc insa numai echipamente militare din bumbac, ci si costumele de gala ale carabinierilor sau veste antiglont folosite de militarii italieni in misiunile de mentinere a pacii din Irak si Afganistan. in acest caz este vorba despre o alta fabrica de confectii, Incom Vranco, al carei actionar principal este chiar un italian. Pentru aceasta fabrica atat obtinerea unui contract cu un minister public, cat si finantarea au fost mai simple, fiindca pana sa treaca pe productie militara la fabrica din Focsani s-au lucrat costume de haine tot pentru italieni.
Elena Stoica, directorul fabricii de tricot din Panciu – Vrancea spune ca in fiecare zi industria Lohn-ului din Romania este in pericol si investitorii si-au mutat deja zona de interese spre alte piete unde forta de munca este deja mult mai ieftina decat in Romania. „in viitorul apropiat nu vor mai rezista decat cateva fabrici, cele mai mari si cele mai importante. Asa este peste tot in Europa si asa va fi, probabil, si la noi.

Urmărește-ne pe Google News