Românii își pot lua adio de la benzina sub 5 lei, din septembrie. După majorarea accizei la carburanți vor crește prețurile produselor din magazine

România are cea mai mică taxare din UE la carburanți, dar și printre cele mai scăzute niveluri de trai

Consultantul fiscal Adrian Bența a declarat, pentru Libertatea, că posibila creștere a accizei era previzibilă, pentru că încasările la buget au scăzut față de încasările de la adoptarea Legii bugetului. Atunci, toți specialiștii au atras atenția că Legea bugetului este prea optimistă față de economia actuală.

”Din păcate, se adeveresc aceste vești triste, aceste analize mai puțin plăcute”, arată Bența.

Consultantul fiscal mai spune că este adevărat că România are cea mai mică taxare din Uniunea Europeană la carburanți, dar Guvernul uită să amintească faptul că țara are printre cele mai scăzute niveluri de trai din Europa.

”Când ai printre cele mai scăzute niveluri de trai din Europa, era normal să fie și acciza scăzută”, consideră Bența.

Majorarea accizelor va crește prețurile tuturor produselor din magazine

Consultantul fiscal crede că, pentru cetățeni, această majorare a accizelor la carburanți va duce la creșterea prețurilor la raft pentru aproape toate produsele.

”Orice creștere de costuri – iar cheltuielile de transport sunt semnificative în prețul produsului – va duce la recuperarea cheltuielilor pe seama prețurilor de vânzare de la consumatorul final. Singura necunoscută este dacă această creștere de prețuri se va face foarte rapid sau, în funcție de stocurile existente, repartizarea cheltuielilor se va vedea în prețul final într-o perioadă de timp îndelungată”, crede Adrian Bența.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

El explică ce costuri sunt incluse în prețul de 4,5 lei pentru un litru de benzină fără plumb: TVA 19%, respectiv 80 de bani, la care se adaugă acciza de 2,04 lei. Nivelul taxelor din prețul combustibilului la pompă este astfel de 61%.

”Din restul de 39%, producătorul trebuie să trăiască și el, după ce achită cheltuieli cu forța de muncă, alte taxe locale, redevențe, toate ducând la o taxare mai mare de 61%”, a adăugat Bența.

Consultantul fiscal spune că Guvernul a ales să majoreze accizele la carburant pentru că această cale este mai ușoară pentru a strânge bani la buget ”și nici nu produce zgomote în societate, cum ar produce taxarea pe cifra de afaceri sau taxa de solidaritate”.

Trișorul în jocul ”acciza de la carburant”

Adrian Bența spune că unele dintre justificările Guvernului pentru majorarea accizelor la carburanți din septembrie 2017 pot ridica și întrebarea ”dacă cineva trișează”.

”Cine trișează? Ministerul Finanțelor, care prezintă trunchiat motivele creșterii accizelor și spune că le aduce la nivelul din 2016 sau vreun operator economic care s-a gândit să mai economisească ceva la accize. La această întrebare trebuie să răspundă inspecția de specialitate din ANAF”, potrivit consultantului fiscal.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Cum arată în cifre creșterea accizei la carburant, în România comparativ cu celelalte state UE

România are al doilea cel mai mic preț la benzină din UE. După majorarea accizei, va avea al șaptelea cel mai mic preț. Un șofer român poate cumpăra acum la pompă un litru de benzină cu 4,60 de lei. Prețul este acum cel mai mic din UE, după cel din Polonia, de 0,99 euro pe litru.

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că majorea accizei înseamnă o scumpire a prețului benzinei și motorinei la pompă de 45-50 de bani.

Astfel, din 1 septembrie, șoferul român ar ajunge să plătească, atunci când alimentează în benzinărie, 5,05 lei pentru un litru de benzină, respectiv 1,10 euro, situație în care România va ajunge pe locul 7 în clasamentul prețurilor carburanților în UE, după Polonia – 0,990 euro, Bulgaria – 1,017 euro, Lituania – 1,074 euro, Cehia – 1,080 euro, Ungaria – 1,086 euro şi Letonia – 1,084 euro.

Într-un clasament al prețurilor la benzină din UE urmează Austria, unde acum un litru costă 1,108 euro, Luxemburg, 1,118 euro, Estonia – 1,124 euro, Cipru – 1,138 euro, Spania – 1,178 euro, Croația – 1,225 euro, Marea Britanie – 1,283 euro, Malta – 1,310 euro, Irlanda – 1,319 euro, Germania – 1,322 euro, Franța – 1,330 euro, Belgia – 1,358 euro, Finlanda – 1,437 euro, Slovacia – 1,144 euro, Slovenia – 1,234 euro, Suedia – 1,411 euro, Potugalia – 1,479 euro, Grecia 1,498 euro, Italia – 1,528 euro, Danemarca – 1,544 euro și Olanda – 1,618 euro.

Recomandări

Atentat terorist în România comunistă. Cazul exploziei din 1984 de la Sfântu Gheorghe, soldată cu moartea unui copil de 12 ani

La motorină, cel mai mic preț la pompă este de 4,35 lei, adică aproximativ 0,95 euro, România având astfel al cincilea cel mai mic preț din UE, după Lituania – 0,88 euro, Polonia – 0,936 euro, Letonia – 0,94 euro şi Luxemburg – 0,95 euro.

Odată cu majorarea accizei, prețul celui mai ieftin sortiment de motorină va ajunge la 4,80 de euro, adică aproximativ 1,05 euro, ceea ce ar clasa România pe poziția a opta.

În clasamentul prețurilor la motorină, în ordine crescătoare ar urma: Bulgaria – 0,997 euro, Austria – 1,008 euro, Slovacia – 1,012 euro, Spania – 1,077 euro, Ungaria – 1,082 euro, Cehia – 1,092 euro, Estonia – 1,104 euro, Germania – 1,120 euro, Cipru – 1,129 euro, Croația – 1,139 euro, Slovenia – 1,158 euro, Malta – 1,180 euro, Franța – 1,184 euro, Irlanda – 1,199 euro, Finlanda – 1,237 euro, Olanda – 1,267 euro, Grecia – 1,269 euro, Portugalia – 1,269 euro, Marea Britanie – 1,285 euro, Belgia – 1,291 euro, Danemarca – 1,302 euro, Suedia – 1,355 euro și Italia – 1,368 euro.

Ce vrea Ministerul Finanțelor: Creșterea accizei la benzină cu 22% și la motorină cu 14%, din septembrie

Guvernul vrea să modifice Codul fiscal prin revenirea la valorea din 2016 a accizelor la carburanți. Ministerul Finanțelor Publice a făcut primul pas – a pus în dezbatere publică proiectul care prevede că accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină, din septembrie 2017.

Practic, dacă proiectul se aprobă, nivelurile accizelor vor reveni la cele practicate în 2016, respectiv: benzină fără plumb – 2.643,39 lei/tonă, 2.035,40 lei/1.000 de litri; motorină – 2.245,11 lei/tonă, 1.897,08 lei/1.000 de litri.

De la 1 ianuarie 2017, când a intrat în vigoare scăderea, accizele aplicate sunt: la benzină fără plumb – 2.151 lei/tonă, respectiv 1.656 lei/1.000 de litri; la motorină – 1.796 lei/tonă, respectiv 1.518 lei/1.000 de litri.

Guvernul are printre justificările pentru propunerea de majorare a accizelor faptul că, de când a scăzut valoarea accizelor la combustibili, încasările din accizele produselor energetice au scăzut cu peste 767 de milioane de lei, în șase luni. Mai mult, spune Ministerul Finanțelor, în primul semestru al acestui an față de perioada similară din 2016 a crescut consumul de motorină cu peste 253 de milioane și cel de benzină fără plumb cu aproape 59 de milioane, dar încasările au fost mai mici cu peste 634 de milioane de lei la motorină și cu peste 223 de milioane de lei la benzină fără plumb. De vină pentru aceste cifre, în opinia Ministerului Finanțelor, sunt scăderea nivelului accizelor la carburanți și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

Din analiza Guvernului rezultă că România are, în prezent, printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor din Uniunea Europeană. În iulie, România avut cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din UE – 0,997 euro pe litru cu taxe și al treilea cel mai mic preț pentru motorină – 0,977 euro pe litru cu taxe, după Luxemburg – 0,955 euro pe litru și Bulgaria – 0,961 euro pe litru.

Raportat la prețul benzinei fără taxe, Ministerul Finanțelor spune că România este pe locul 15 în Uniunea Europeană, cu un cost mult peste țări producătoare de petrol precum Marea Britanie și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Polonia și Bulgaria. Nu este departe nici raportat la prețului motorinei fără taxe – locul 17 în UE, depășind țări producătoare de petrol, dar și Austria, Italia, Polonia și Bulgaria.

Reducerea fiscalității, la începutul anului 2017, a dus, conform Ministerului Finanțelor, și la o diminuare a ponderii taxelor în prețul carburanților. În luna iulie, în România, conform analizelor Guvernului, taxele reprezintă 52% din prețul benzinei, respectiv 50% din prețul motorinei, în condițiile în care, în medie, la nivelul UE, taxele cumulează 62% din prețul benzinei și 57% din cel al motorinei.

Ponderea taxelor în prețurile de piața ale carburanților este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte țări din regiune, precum Austria – 60% în cazul benzinei și 55% în cazul motorinei, Polonia – 57% în cazul benzinei și 54% în cazul motorinei sau Bulgaria – 53% pentru benzină și 51% pentru motorină, explică în cifre Ministerul Finanțelor propunerea de majorare a accizelor.

Efectul creșterii accizelor va fi resimțit rapid în prețul la pompă al carburanților

Sindicatele care reprezintă angajați din toate domeniile de activitate susțin că scutirea de impozit pentru veniturile din dividende și reducerea contribuțiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate acum prin afectarea nivelul de trai al populației.

Proiectul Ministerului Finanțelor de modificare a Codului fiscal a ajuns și partenerii sociali pentru avizare. Două aspecte le-au atras atenția: scutirea de impozit a veniturilor din dividende și majorarea accizelor pentru trei produse – benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină.

”Alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă aprox 55% din accizele totale colectate într-un an. Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aproximativ 1,28 miliarde de lei pe an. Majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 3,35 miliarde de lei pe an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 01.09.2017”, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical.

Potivit sindicaliștilor, în prezent, România și-a aliniat nivelul accizelor pentru toate cele trei produse la nivelul Directivei Europene, iar această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă.

”Majorarea accizei este complet nejustificată. După modul în care a fost gândită este evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat și cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităților acordate mediului de afaceri”, spun sindicaliștii BNS.

În opinia acestora, efectul creșterii accizelor va fi resimțit rapid în prețul la pompă al carburanților.

”Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aproximativ 43% din prețul la pompă al benzinei fără plumb și 40% în cazul motorinei, este de așteptat ca de la 1 septembrie prețul la pompă al benzinei și motorinei să crească cu aprox 10%, în cazul în care comercianții nu vor mai face și alte ajustări decât cele rezultate din creșterea accizei. Creșterea prețurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creșterea directă și imediată. Până la sfârșitul anului, estimăm că populația va resimți un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creșterea prețurilor pentru alte  produse și servicii pentru a căror distribuție se folosesc mijloacele de transport”, mai spune BNS.

Scutirea de impozit pe dividende și renunțarea la contribuția pentru fondul de șomaj, contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale, contribuția pentru concedii și indemnizații și contribuția pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă și boli profesionale înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 miliarde de lei anual, adică aproape dublu față de cât obține Guvernul într-un an prin majorarea accizelor.

”Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulți, în special populația activă, pe de o parte afectată de creșterea prețurilor și pe de altă parte prin pierderea unor drepturi, aferente contribuțiilor sociale datorate în special de angajator și la care Guvernul a decis să renunțe”, mai spun sindicaliștii, care cer Guvernului să stopeze imediat acest tip de măsuri fiscale, care ”consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populației active din România”.

Înțepătura lor poate fi letală! Numărul celor înțepați de albine și viespi continuă să crească. Cum te protejezi

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro