Datele adunate în cadrul Barometrului de Consum Cultural 2017 mai arată că la capitolul activități de lectură, ziarele tipărite sunt cele care prezintă o rată mai mare a consumului. 26% dintre respondenții din eșantionul național au declarat că citesc ziare cel puțin lunar. Evident, proporția celor care nu citesc cărți este mai mare în mediul rural, ca în mediul urban. Și nivelul de pregătire a românilor contează când vine vorba de afinitatea pentru lectură, dar asta nu schimbă cu nimic datele. Astfel, și persoanele cu studii universitare au declarat că nu obișnuiesc să aibă activități de lectură. 76% dintre respondenți au spus că au citit o carte mai rar decât săptămânal în ultimele 12 luni.
Probabil așa se și explică faptul că sunt mulți români care nu știu cine a fost Mihai Eminescu, iar unii îl confundă cu un domnitor.
De asemenea, 69% dintre respondenți au spus că, în ultimul an, nu trecut deloc pe la bibliotecă pentru a împrumuta vreo carte sau pentru a descărca ori utiliza diverse documente.
De cealaltă parte, privitul la televizor este o activitate nelipsită din fiecare casă. Românii se uită la știri și la filme sau seriale: “În cazul emisiunilor televizate, atât persoanele din eșantionul național cât și bucureștenii preferă știrile și nu emisiunile culturale”, arată realizatorii Barometrului de Consum Cultural 2017.
Ediția din 2017 a Barometrului de Consum Cultural aduce în prim plan capitolul dedicat Centenarului Marii Uniri, în care prezintă elementele de identitate națională, așteptările populației privind evenimente comemorative, dar și interesul declarat al respondenților de a participa la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Culmea este că în urma acestui studiu a reieșit că românii nu știu ce înseamnă Centenarul Marii Uniri.
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 28 septembrie – 11 noiembrie 2017 pe un eșantion național de 1.300 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. În plus față de eșantionul național, a fost inclus și un supliment de 400 de chestionare aplicate în București. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de +/- 2, 7% și de +/-4,3 % la nivelul eșantionului pe Capitală, la un nivel de încredere de 95%.
CITEȘTE ȘI:
ANALIZĂ | Revoluția fiscală a determinat creșterea primelor cu 68% în primul trimestru, dar salariile au scăzut cu 13%