La întrebarea “Care este primul lucru care vă vine în minte când auziți sintagma «Centenarul Marii Uniri»”, 47% dintre românii intervievați au răspuns “Nu știu”, iar 8% au spus “Nu răspund”. De asemenea, peste 50% dintre respondenți nu au putut asocia Centenarului Marii Uniri nicio reprezentare istorică sau culturală. În plus, există români care nu au mers niciodată la manifestările dedicate Zilei Naționale a României ( 50%). Bărbații participă la acest gen de evenimente în număr mai mare decât femeile (cu o diferență de 6 puncte procentuale). “Aceste date statistice reprezintă o realitate de care trebuie să ținem cont. De aici încolo trebuie să ne gândim ce facem ca cifrele să devină pozitive, în loc să fie atât de dezamăgitoare. Cifrele însă sunt doar o consecință (…) la un moment dat va trebui să conectăm aceste date cu niște strategii și politici corespunzătoare. Dacă nu facem nimic, tot acest artefact spiritual care definește poporul român riscă să se strice iremediabil”, a declarat dr. Carmen Croitoru, manager al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).
Manifestările dedicate Zilei Naționale a României, urmărite la televizor
Sunt însă mulți români care urmăresc manifestările comemorative dedicate Zilei Naționale a României la televizor, la radio sau online. Urmărirea frecventă ( aproape în fiecare an sau în fiecare an) a evenimentelor comemorative este asociată pozitiv cu vârsta, mai arată Barometrul de Consum Cultural 2017. Astfel cel mai ridicat consum media pentru manifestările dedicate Zilei Naționale a României îl regăsim în rândul categoriilor de vârstă 50- 64 (51%) de ani și 65 de ani și peste (38%).
Românii cu acces la internet, au căutat pe Google să afle ce înseamnă Centenarul Marii Uniri.
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 28 septembrie – 11 noiembrie 2017 pe un eșantion național de 1.300 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. În plus față de eșantionul național, a fost inclus și un supliment de 400 de chestionare aplicate în București. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de +/- 2, 7% și de +/-4,3 % la nivelul eșantionului pe Capitală, la un nivel de încredere de 95%.
CITEȘTE ȘI:
ANALIZĂ | Revoluția fiscală a determinat creșterea primelor cu 68% în primul trimestru, dar salariile au scăzut cu 13%
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro