ComenteazăTransgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale, a anunțat că a obținut acordul de mediu pentru a conecta operațiunile din Marea Neagră la conducta de tranzit Isaccea-Negru Vodă, scrie Economica.net.
Unde pot ajunge gazele din Marea Neagră
Astfel, gazele vor fi exportate fie în Ucraina – stat dependent de Gazprom – fie în Bulgaria, Grecia sau Turcia.
Ucraina este în conflict cu Rusia, după ce aceasta din urmă a anexat Crimeea în anul 2014 și a sprijinit cu armament și soldați rebelii pro-ruși din regiunea Donbass, estul Ucrainei. De altfel, statul vecin a anunțat de mai multe ori că va importa gaze naturale din România. Momentan, exporturile către Ucraina nu se pot realiza din cauza diferenței de presiune din conducte. Rusia a oprit furnizarea de gaze către Ucraina din 2014.
Pe de altă parte, în Turcia sau Grecia prețurile sunt mult mai mari pentru ”aurul albastru”. Atât Grecia, cât și Turcia, importă gaze din Rusia pentru necesitățile proprii.
Fondul de investiții Carlyle deține perimetrele Midia și Pelican pe platforma continentală românească a Mării Negre. Acestea sunt explorate prin intermediul companiei Black Sea Oil & Gas, care a anunțat în primăvara acestui an că a descoperit un zăcământ estimat între 10 și 20 de miliarde de metri cubi.
De altfel, Niculae Havrileț, fostul președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anunța în primăvara acestui an că din 2018 vor intra în producție zăcămintele din Marea Neagră.
Numai că, după cum se vede, gazele vor fi injectate în sistemul de tranzit, astfel că ele nu vor ajunge în casele românilor.
Cine mai are zăcăminte
Alături de Carlyle, gigantul petrolier Exxon mai explorează o serie de perimetre cu Petrom. Cele două companii au anunțat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.
Alături de acesta, grupul rus Lukoil și Romgaz au făcut un alt anunț, privind descoperirea unui alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.
În acest moment, România extrage circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Cei mai mari producători sunt Romgaz și Petrom, care acontează împreună circa 90% din producție. Alături de aceștia se mai găsesc Stratum Energy, o altă companie americană, și o serie de producători foarte mici, precum Amromco și Foraj Sonde.
O cantitate de circa un miliard de metri cubi este importată de România, în special în perioada de iarnă.
”Vizita-surpriză” a lui Tillerson
Aceasta vine în contextul operării unor modificări legislative în Parlament, prin care producătorii de gaze sunt obligați să vândă 70% din producția de gaze pe OPCOM, bursa de profil a statului român. Aceștia se opun și vor să exporte gazele prin contracte pe termen lung. Problema a ajuns subiect de discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit unor surse din domeniul energetic, România va ajunge la o producție de 20 de miliarde de metri cubi pe an în cazul în care toate zăcămintele din Marea Neagră vor fi puse în funcțiune. Acestea vor avea singure o producție de 9 miliarde de metri cubi.
Deși se lăuda că va majora redevedențele și va impune un impozit pe profitul din extracția gazelor, Ministerul Economiei a postat recent pe propriul site un proiect prin care redevențele pentru gazele din Marea Neagră chiar scad.
Legat de parteneriatul strategic cu SUA, țara noastră va cumpăra și rachete Patriot și Himars din SUA, contractele valorând 4 miliarde de dolari, respectiv un miliard de dolari. Acestea nu vor fi urmate, însă, de contracte de offset. Contractele offset presupun întoarcerea a până la 80% din valoarea contractelor în economia statului care a făcut comanda, prin investiții sau producție locală.
Potrivit lui Teodor Meleșcanu, ministrul de Externe al României, Tillerson s-a interesat de ce nu a fost cvorum la o ședință în care se discuta achiziția de rachete Patriot.