Ce prezență se așteaptă să fie la alegerile europarlamentare de duminică. Până acum, românii nu s-au înghesuit la urne, fiind de fiecare dată sub media europeană

Duminica viitoare, pe 26 mai, românii vor vota pentru a patra oară componenţa delegaţiei naţionale în Parlamentul European. Până acum, prezenţa la vot a lăsat de dorit.

Date de la Autoritatea Electorală Permanentă despre prezența românilor la alegerile europarlamentare organizate din 2007, când România a aderat la UE

În 2007, anul aderării ţării noastre la UE, s-a organizat primul scrutin, pentru un mandat incomplet, de numai doi ani. Şi, deşi erau primele alegeri europene la care românii puteau vota, prezenţa a fost dezastruoasă – sub 30%.

Prezenţa a fost scăzută deşi, la fel ca anul acesta, în ziua votului s-a organizat şi un referendum. Preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a cerut părerea românilor cu privire la schimbarea sistemului de vot şi trecerea la uninominal pentru alegerile parlamentare.

Doi ani mai târziu, în 2009, românii şi-au votat din nou eurodeputaţii, de data aceasta pentru un mandat plin. Prezenţa a fost şi mai scăzută, de numai 27%. În 2014, însă, s-a ajuns la peste 32% prezență la vot.

România, prezență sub media europeană. Recordul – 9 din 10 belgieni, la urne

Prezenţa la euroalegeri a fost tot timpul mică în România şi s-a situat sub media europeană. În 2014, de exemplu, a fost cu 10 procente sub această medie.

Recomandări

Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

Date de la Autoritatea Electorală Permanentă despre prezența la alegerile europarlamentare din 2014 în statele UE

Media prezenței la europarlamentare în Uniunea Europeană a fost de 42,61% în 2014, o diferență foarte mică față de scrutinul anterior din 2019 (42,97), ceea ce arată un interes relativ scăzut pentru aceste alegeri.

Potrivit datelor europene, la alegerile europarlamentare din 2014, România s-a clasat pe locul 21 din 28. Am stat pe poziţii asemănătoare cu Portugalia, Marea Britanie, Lituania şi Ungaria.

Belgienii au fost cei care s-au prezentat în număr record la alegerile europarlamentare din 2014: aproape 90%. La fel s-a întâmplat şi în Luxemburg, unde la urne au venit peste 85% dintre alegători.

Se poate argumenta că cele două ţări învecinate sunt centre principale ale instituţiilor europene, însă rezultatele sunt identice indiferent de tipul de scrutin. În ultimii 10 ani, nici o rundă de alegeri nu a coborât sub pragul de 89% la prezenţă.

Prezența la urne s-a prăbușit în ultimii 30 de ani

Nu a fost însă tot timpul aşa. Acum 30 de ani, românii se înghesuiau la urne.

Date de la Autoritatea Electorală Permanentă despre prezența românilor la alegerile organizate după 1990

Recomandări

Călin Georgescu a acordat un interviu celui mai vechi ziar britanic în casa de pe câmp a unui prieten din Izvorani și a spus din nou că Putin este un „patriot” | VIDEO

În 1990, la primele alegeri libere, când românii şi-au votat Parlamentul şi preşedintele, au participat peste 86% dintre alegători. Deşi după aceea, de la an la an, prezenţa a tot scăzut, a fost întotdeauna o majoritate covârşitoare a românilor care a ieşit la vot. În 1992 şi 1996 au fost peste 76%. Şi în 2000, undeva la două treimi dintre români au venit să voteze. Apoi a venit prăbuşirea. În 2008, doar 39% dintre alegători și-au pus ștampila pe buletinele de vot de la alegerile parlamentare. Opt ani mai târziu, situația era similară: la parlamentarele din 2016, tot  puțin peste 39% dintre românii cu drept de vot au participat la scrutin.

Românii, sufocaţi de alegeri

De-a lungul anilor, oamenii au încetat să mai aibă încredere în vot ca fiind un instrument în folosul lor, unii dezamăgiţi de clasa politică, alții din alte motive. Din 1990 până în 2004, alegerile în România erau generale, în aceeaşi zi, din 4 în 4 ani se vota şi componenţa Parlamentului, şi preşedintele ţării.

Apoi, s-a luat decizia ca mandatul preşedintelui să fie de 5 ani, pe când cel al parlamentarilor a rămas la 4 ani. Acest decalaj a făcut să avem alegeri şi din an în an sau o dată la doi ani. Aşa s-a întâmplat în 2008 şi 2009, ani cu un record de prezenţă scăzută.

Recomandări

Renumărarea voturilor: peste 50% din buletine au fost verificate. Care este situația în lupta pentru locul 2 la prezidențiale SURSE

Alegerile prezidenţiale au scos mai mulţi oameni din casă, în 2009 şi 2014 procentul fiind de peste 50%. Parlamentarele, însă, nu i-au convins pe oameni că trebuie să facă drumul până la secţia de vot.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro