ComenteazăOricum, de 1 Mai, nici mititeii nu mai sfârâie ca altă dată: ”Trebuia să venim de dimineața să prindem un loc cu pătura și cu grătarul”!
Iată și povestea micului – ce nu știai de micul de grătar. Știi cum se preparau micii în urmă cu aproape 100 de ani? Fă-ţi mititei după reţeta originală!
„Din discuţiile avute cu procesatorii de mici, estimăm că, în minivacanţa de 1 Mai, se va depăşi pragul de 30 milioane de mici, o creştere de 10-15% faţă de anul trecut. Perioada premergătoare minivacanţei de 1 Mai se caracterizează printr-o creştere a producţiei de mici de la 15% la 30% faţă de o perioadă obişnuită. Sigur că variaţiile sunt în funcţie de comenzile primite şi de capacitatea de depozitare. Trebuie să vă spun că, deja, de săptămâna trecută, au existat situaţii în care unii retaileri au rămas fără mici in galantare. Preferaţii românilor sunt în continuare micii făcuţi din amestec de carne de porc cu carne de vită, de altfel aceştia fiind şi cei mai vânduţi”, a declarat, pentru Agerpres, Dana Tănase, director executiv la Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
Reprezentantul procesatorilor afirmă că o parte din micii tradiţionali româneşti iau calea exportului, mai ales în ţările unde sunt comunităţi de români.
„Micii ajung în această perioadă în Italia, Spania şi Marea Britanie, la românii care lucrează în aceste ţări într-un procent asemănător celui de anul trecut, respectiv 5-10%”, a spus Tănase.
Încă de anul trecut, ARC a demarat procedurile pentru obţinerea protecţiei europene pentru cinci produse din carne, inclusiv pentru micul românesc, însă acţiunea întâmpină dificultăţi din cauza unor documente care „sunt greu de găsit”, dar care sunt necesare pentru atestarea tradiţionalităţii produsului.
„La finele anului 2017, ARC a decis demararea procedurii pentru înregistrare în schemele de calitate europene-specialitate tradiţională garantată a unui număr de cinci produse. În momentul de faţă ne aflăm în etapa de finalizare a caietelor de sarcini pentru parizer de vacă şi muşchi ţigănesc. Procedura, aparent simplă, a fost îngreunată de faptul că o serie de documente prin care atestăm caracterul tradiţonal sunt greu de găsit, în condiţiile în care arhiva Centralei Industriei Cărnii nu mai există. Înregistrarea micilor într-una din schemele de calitate europene face parte din proiectele ARC”, a subliniat Dana Tănase.
În ceea ce priveşte preţul cărnii şi al produselor din carne, reprezentanta ARC nu exclude alte măriri de preţ în perioada următoare după creşterea semnalată la începutul anului, din cauza majorării preţului la motorină, gaz şi electricitate.
„După creşterea semnalată la început de an din cauza creşterii preţului la motorină, gaz şi electricitate, la care s-a adăugat şi deprecierea monedei naţionale, în cursul acestui an nu sunt excluse alte măriri de preţ. Industria are nevoie de carne pentru procesare, ce nu poate fi asigurată din producţia internă, iar cursul de schimb al monedei naţionale este foarte instabil. De asemenea, industria este foarte sensibilă la orice alte modificări ce pot surveni pe parcursul anului”, a adăugat Tănase.
Potrivit datelor statistice, în România, anual, se consumă între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici, în fiecare an.
Raportat la populaţia activă, reiese că un român mănâncă, în medie, 40 de mici/an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă.