Constantin Lăcătușu, i se spune Ticu Lăcătușu, este una dintre vedetele munților din întreaga lume și, cu toate că a cucerit mai toate culmile montane importante, tot se entuziasmează ca un copil când se află pe o ascensiune de maximum 1.000 de metri de acasă, din județul Neamț. Bucuria sa crește și mai mult când învață pe altcineva să descopere frumusețea ascensiunii.
“Noi, alpiniștii, avem uneori un soi de egoism, că numai noi avem dreptul la anumite peisaje. Eu cred că muntele, o ascensiune, te învață să fii solidar cu natura și cu ceilalți de lângă tine, să fii altruist”, explică modest alpinistul.
Botezul muntelui
Născut în urmă cu 56 de ani în Piatra Neamț, Constantin Lăcătușu este considerat cel mai cunoscut alpinist din România, pentru că a fost primul român care a urcat pe Everest (1995), dar și pentru că a ajuns pe culmile celor mai înalți munți de pe fiecare continent. El nu se laudă cu statutul că este cel mai cunoscut alpinist, nu are nu are nici o trăsărire când aude de realizările sale, spune doar că este un român care a primit mult de la munte și acum încearcă să dea înapoi.
Ce-a pățit ANDRA aseară pe scena din Sibiu. Artista l-a sunat imediat pe soțul ei
“Am făcut primele incursiuni montane în Ceahlău și în munții din jurul orașului Piatra Neamț. La 20 de ani, ca începător, am făcut botezul muntelui în Cheile Bicazului și apoi Cheile Șugăului. De atunci m-am îndrăgostit de această zonă”, își amintește alpinistul.
Practic, el a reușit pas cu pas ca de pe Ceahlău (altitudine 1.907 m) să ajungă pe Everest (8.848), vârful din Himalya care este denumit și “Acoperișul lumii”. Acum, el să pregătește să ajungă pe cele mai înalte culmi din Australia și Noua Zeelanda, aceasta fiind expediția pe care o are planificată.
A devenit „copoi montan”
Pentru că este recunoscător zonei natale, acolo unde și-a făcut botezul de alpinist, prin Clubul Montan Român, asociație al cărei președinte este, Constantin Lăcătușu este custodele Rezervației Naturale Cheile Șugăului-Munticelu. Mai exact, este “copoiul” care încearcă să protejeze peisajele, vegetația și animalele din zonă. “Uite ce minunat este, este natură 100%. Este minunat!”, exclamă mereu Lăcătușu în timp ce se uită în zare pe o cățărare. Și asta vine din partea unui om care a văzut toate piscurile importante din lume, de la cele din Himalya până la cele din Alaska si Papua Noua Guinee.
Pe lângă statutul de copoi al Cheilor Șugăului, Constantin Lăcătușu mai are două pasiuni. Prima este să școlească mulți temerari să devină alpiniști de calitate. Odată cu îndemânarea pe culmi vine și calitatea de om altruist. De altfel, Lăcătușu a abandonat prima ascensiune pe Everest, tocmai pentru a salva un grup de cățărători.
Apoi, să aducă oamenii obișnuiți pe culmile unui vârf pentru a se bucura de peisajele care sunt accesibile în general doar alpiniștilor. Pentru aceasta, prin intermediul Clubului Montan Român, el a amenajat un traseu de tip via feratta (drum de fier), pe care inclusiv copiii pot urca până la jumătatea vârfului Turnu Mare din Cheile Șugăului.
Recordurile lui Lăcătușu
El este singurul român care a urcat pe cele mai înalte vârfuri ale celor șapte continente, completând lista lui Reinhold Messner, cel mai cunoscut cățărător, în opt ani și 166 zile. A atins:
- pe iunie 1990: vârful Elbrus – 5.642 m (din Rusia, este cunoscut de alpiniști cel mai înalt vârf din Europa, deși unii geografi îl includ în Asia și Montblancul este considerat cel mai înalt pisc al „Bătrânului continent”)
- pe 4 februarie 1995: Kilimanjaro – 5.895 m (între Tanzania si Kenya, Africa)
- pe 17 mai 1995: Everest – 8.848 m – premieră românească (între Nepal si China, Asia)
- pe 16 februarie 1996: Aconcagua (6.962 m) – ruta normală. (din Argentina, America de Sud)
- pe 4 iunie 1997: McKinley – 6.194 m (Alaska – Statele Unite, American de Nord)
- pe 25 aprilie 2000: Puncak Jaya – 4.884 m (Papua Noua Guinee, Oceania – Australia)
- pe 10 decembrie 2001: Masivul Vinson – 4.897 m (Antarctica)
Andreea Ibacka, soţia lui Cabral, în sânii goi şi în braţele altui bărbat
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro